Practic de astazi incep oficial lucrarile de constructie la scutul antiracheta. La ceremonie participa presedintele Traian Basescu, ministrul Apararii, Mircea Dusa, secretarul de stat MAE Bogdan Aurescu, numarul 2 din NATO si numarul 2 din Pentagon.
Delegatia americana prezenta la eveniment este condusa de James Miller, adjunctul secretarului apararii pentru politica de aparare, si include alti inalti oficiali din cadrul Departamentului Apararii, Departamentului de Stat si comandamentelor fortelor americane din Europa. 

Sunt prezenti reprezentanti ai ministerelor afacerilor externe din Polonia si Turcia, state care gazduiesc sau vor gazdui componente ale sistemului american de aparare impotriva rachetelor balistice si care contribuie, astfel, la sistemul antiracheta al NATO. 

Potrivit unui comunicat al MAE, ministrul afacerilor externe si reprezentantii SUA si NATO au evocat la finalul saptamanii trecute faptul ca acest important moment al colaborarii bilaterale dintre Romania si SUA in domeniul securitatii, in acelasi timp de interes major pentru Alianta Nord-Atlantica, reprezinta un punct de referinta semnificativ pe parcursul implementarii Fazei a II-a a Sistemului SUA de aparare impotriva rachetelor balistice din Europa, realizat intr-o Abordare Adaptiva in Etape (European Phased Adaptive Approach – EPAA). 

Ministrul Apararii, Mircea Dusa, a declarat ca statul roman are misiunea de a realiza lucrari de amenajare, iar partenerii americani de dotare a bazei, care trebuie sa fie operationala din 2015. 

Potrivit acestuia, statul roman a alocat 8 milioane de lei in 2013 pentru amenajarea bazei de la Deveselu, urmand a aloca bani si in 2014 si 2015, chiar daca suma pentru urmatorii doi ani nu a fost inca stabilita. 

In 2014, statul roman trebuie sa realizeze sistemul de supraveghere a bazei, iluminatul si construirea pavilioanelor in care vor fi cazati militarii romani. 

"Prin Ministerul Dezvoltarii sunt bani alocati administratiei din Deveselu pentru amenajarea drumului de acces din drumul national catre aceasta locatie, realizarea statiei de epurare, a canalizarii si a aductiunii de apa. Sigur ca de aceste facilitati va beneficia si comunitatea de la Deveselu, dar vor deservi si facilitatea militara de la Deveselu. Acum elaboram bugetul si vom vedea (cati bani se vor aloca in 2014 – n.r), dar vom asigura banii astfel incat facilitatea de la Deveselu sa fie operationala si lucrarile pe care le mai are partea romana de realizat sa se realizeze conform graficului", a mai spus Mircea Dusa. 

Compania americana KBR a anuntat, in iulie, ca a obtinut un contract in valoare de 134 milioane dolari de la Corpul de Ingineri al Armatei americane in Europa pentru a construi instalatiile primului sistem de aparare antiracheta in Europa, la Deveselu. 

KBR va muta structura unei cladiri de patru etaje, in care va fi instalat un radar, de pe Coasta de Est a Statelor Unite in Romania. De asemenea, firma anunta ca va construi in Romania diverse instalatii si infrastructura necesara sustinerii sistemului AEGIS, inclusiv drumuri, cladiri pentru asistenta, comunicatii, securitate si utilitati.  Lucrarile includ construirea instalatiei de lansarea rachetelor, cladirea pentru radarul Aegis, rezerve de carburant pentru generatoare, cladiri de comandament, stocare si transmisiuni, construirea zonei de locuit si crearea de sisteme de securitate fizica (intrari, perimetre). 

Baza ocupa un teren de aproximativ 175 de hectare si in ea vor fi stationati aproximativ 200 de militari si tehnicieni americani. 

La data de 4 februarie 2010, Consiliul Suprem de Aparare a Tarii a luat decizia de a da curs invitatiei adresate de presedintele SUA Barack Obama privind implicarea Romaniei in dezvoltarea componentei europene a sistemului american de aparare antiracheta. 

Implicarea Romaniei in sustinerea acestui proiect presupune gazduirea pe teritoriul romanesc (in Baza de la Deveselu, jud. Olt) de rachete de interceptare SM-3, care vor deveni operationale la orizontul anului 2015. Amplasarea acestor interceptori constituie parte componenta a Abordarii Adaptive in Etape a sistemului american de aparare impotriva rachetelor balistice in Europa (EPAA).

Secretarul de stat in MAE Bogdan Aurescu a condus echipa de negociere cu SUA pe tema scutului antiracheta. Discutiile s-au purtat circa un an, documentul fiind semnat, la 13 septembrie 2011, de Teodor Baconschi si Hillary Clinton, in timpul vizitei de lucru a presedintelui Traian Basescu la Washington.

Presedintele Traian Basescu declara atunci ca, odata transpus in practica, Acordul privind amplasarea unor elemente ale scutului antiracheta in Romania va face ca nivelul de securitate "sa fie cel mai inalt din istoria tarii".

Ce prevede acordul

- Baza de la Deveselu ramane in proprietatea si sub jurisdictia Romaniei, iar operatiunile din baza se vor desfasura numai cu luarea corespunzatoare in considerare a sanatatii si a sigurantei publice, se arata in articolul IV al Acordului privind scutul.

- "Fortelor Statelor Unite le vor fi autorizate accesul in Baza si utilizarea acesteia cu respectarea deplina a legislatiei romane".

- "Toate cladirile, inclusiv cele construite, utilizate, modificate sau imbunatatite de fortele Statelor Unite, sunt proprietatea Romaniei, in timp ce obiectele si instalatiile mobile raman proprietatea fortelor Statelor Unite sau a contractorilor Statelor Unite, dupa caz". 

- Tratatul mai prevede si ca "legile aplicabile pe teritoriul Romaniei se vor aplica in perimetrul Bazei", iar fortele SUA vor avea obligatia sa respecte legile Romaniei si sa se abtina de la orice activitate neconforma cu spiritul Acordului.  De asemenea, "operatiunile din Baza se desfasoara cu luarea corespunzatoare in considerare a sanatatii si a sigurantei publice".

- Numarul membrilor fortei Statelor Unite si ai componentei civile desfasurati in Baza de la Deveselu dupa ce faza de constructie este finalizata si operatiunile incep nu va depasi 500, prevede textul acordului privind scutul antiracheta.  Documentul precizeaza insa ca, in mod obisnuit in baza vor fi aproximativ 150 de persoane, membre ale fortei Statelor Unite.

- Fortele Statelor Unite vor utiliza, "in masura posibilului", persoane fizice si juridice cu cetatenie romana ca furnizori de bunuri si servicii pentru realizarea unor contracte in cadrul bazei de la Deveselu.  Fortele americane de la Deveselu vor putea "sa intreprinda masuri de constructie si sa faca modificari majore si imbunatatiri si sa mentina, sa intretina si sa opereze instalatii si elemente de infrastructura pentru apararea impotriva rachetelor balistice in Baza".  "In cursul unor astfel de activitati, Statele Unite pot: (a) sa utilizeze, modifice sau sa demoleze instalatii si elemente existente de infrastructura in Facilitate; (b) sa inlature vegetatia existenta; (c) sa excaveze solul in Facilitate cu luarea in considerare corespunzatoare a legislatiei romane privind protejarea siturilor arheologice", prevede documentul.  Acordul obliga insa SUA sa obtina autorizatie din partea autoritatilor romane, cu trimiterea prealabila a documentatiei necesare, in cazul unor masuri de constructie.

- Reprezentantul de rang inalt al Statelor Unite "va avea autoritate exclusiva asupra activitatilor si operatiunilor" de la Deveselu, in timp ce Romania va fi responsabila pentru asigurarea securitatii si protectiei Bazei in afara perimetrului Facilitatii, prevede acordul privind scutul antiracheta.

- Romania nu isi va asuma raspunderea pentru niciun prejudiciu cauzat in afara teritoriului tarii noastre de elemente ale scutului, cu exceptia cazurilor in care astfel de prejudicii sunt rezultatul actiunilor sau neglijentei Romaniei.

- Acordul dintre Romania si SUA privind amplasarea elementelor scutului antiracheta la Deveselu este incheiat pe perioada nedeterminata, insa poate fi denuntat in orice moment de catre oricare dintre parti, prin notificare scrisa, dar care isi ca produce efectele in termen de doi ani.

- Romania si SUA isi vor imparti costurile pentru baza de la Deveselu. Potrivit documentului, obligatiile financiare ale partilor vor fi indeplinite sub rezerva disponibilitatii fondurilor in acest scop, iar fiecare parte va fi responsabila pentru costurile indeplinirii obligatiilor sale. 

Astfel, Statele Unite vor fi responsabile pentru costul: transportarii, construirii, intretinerii, sustinerii si operarii interceptorilor pentru apararea impotriva rachetelor balistice si ale facilitatilor conexe din cadrul Facilitatii; serviciilor solicitate, primite si furnizate si al taxelor de procesare in legatura directa cu astfel de interceptori si facilitati, cum ar fi utilitati si linii de telecomunicatii care vor fi platite la o rata nu mai putin favorabila decat cea acordata fortelor armate romane situate in cadrul Bazei, cu exceptia cazului in care se convine altfel. 

Romania va fi responsabila pentru costul: construirii, intretinerii, sustinerii si operarii facilitatilor aflate sub comanda romaneasca sau folosite in mod exclusiv sau principal de catre autoritatile romane in cadrul Bazei; taxelor locale in legatura cu Baza in ceea ce priveste proprietatea asupra terenului sau altei proprietati imobiliare.