"Bun venit la Cotroceni! Este o placere sa va primesc aici si astept cu interes sa aud detaliile discutiei cu Guvernul. Sper ca a fost una buna", le-a spus Iohannis reprezentantilor FMI.

A fost singura declaratie a presedintului facuta de fata cu presa.

Din comunicatul dat dupa intalnire reiese insa ca discutiile dintre FMI si Guvern nu au fost tocmai favorabile.

Potrivit presedintiei, FMI considera ca ultimul acord a expirat fara o evaluare favorabila, iar Fondul ar avea "semne de intrebare"  cu privire la vointa guvernului de a implementa reformele asumate.  

S-a evidentiat necesitatea ca Romania sa nu se indeparteze de o abordare fiscal-bugetara prudenta in privinta bugetului pe anul viitor.  

"Referitor la bugetul pentru anul 2016 s-a evidentiat necesitatea ca Romania sa nu se indeparteze semnificativ de o abordare fiscal-bugetara prudenta, pentru a preintampina o serie de riscuri macroeconomice. In acest sens, pe termen scurt, se impune pastrarea sub control a deficitului bugetar, ca element de responsabilitate si prudenta la nivelul deciziilor de politica economica, astfel incat prognozele economice favorabile sa fie reflectate de o crestere economica sustenabila", arata Administratia Prezidentiala.  

Reprezentantii FMI i-au prezentat sefului statului cele mai importante evolutii ale Programului de asistenta cu caracter preventiv, care a expirat in septembrie, potrivit Administratiei Prezidentiale, fara o evaluare finala favorabila, ceea ce a ridicat semne de intrebare cu privire la vointa Guvernului de a implementa reformele structurale asumate.  

"In contextul in care exista serioase rezerve ca Romania indeplineste conditiile necesare pentru a beneficia de un acord de tip Flexible Credit Line, presedintele Romaniei si-a exprimat ingrijorarea cu privire la vulnerabilitatile care pot afecta cadrul fiscal-bugetar viitor", puncteaza sursa citata.  

In plus, discutiile au reiterat importanta deosebita a recuperarii intarzierilor in materie de reforme structurale, in special in privinta eficientei intreprinderilor de stat, o atentie deosebita fiind acordata sectoarelor energiei si transporturilor. Potrivit evaluarilor actuale, absenta reformelor structurale ar deveni, pe termen mediu si lung, un obstacol major in calea performantei economice, arata sursa citata.

Ultimul acord cu FMI a expirat pe 26 septembrie. Trei zile mai tarziu, inainte ca delegatia FMI sa vina in tara, premierul, ministrul de finante, Banca Nationala dar si Alina Gorghiu, sefa opozitiei, anuntau ca sustin incheierea inca unui acord. Si Liviu Dragnea, seful PSD, s-a alaturat ulterior celor care sustin acest demers.  

Eugen Teodorovici - ministrul finantelor publice, (7 octombrie): "Ca ministru de finante este nevoie de o astfel de discutie si chiar un acord flexibil de tipul celui pe care Polonia il are astazi". 

Linia de credit flexibil este un tip de acord cu mai putine conditii, dar pentru care se califica doar tarile in care FMI-ul are mare incredere. Doar Polonia, Columbia si Mexicul au beneficiat de un asemenea aranjament pana acum.  

Administratia Prezidentiala spune ca FMI are serioase rezerve ca Romania indeplineste conditiile pentru a beneficia de un asemenea  acord.  

Bugetul pe 2016 a fost principalul subiect de negociere intre FMI si guvern. Fondul Monetar a recomandat un deficit bugetar de 1,5% pentru anul viitor, plafon respins de Ministerul Finantelor. Guvernul si-a asumat deja reducerea TVA-ului la 20%, majorarea pensiilor cu 5 procente, majorari de 25, respectiv 15% pentru sute de mii de angajati din Sanatate si Educatie si aplicarea legii salarizarii, care la randul ei va aduce majorari pentru alte categorii de bugetari.

Klaus Iohannis -  presedintele Romaniei (19 octombrie): "Ne aflam in perioada imediat premergatoare construirii bugetului. Imi doresc ca el sa fie rezutltatul unei viziuni ale asumarii unor obiective in interesul intregii societati si a respectarii angajamentelor luate de intreaga clasa politica, nu al unor calcule electoraliste sau ale unor interese partizane".

Sefa delegatiei FMI  s-a intalnit marti si cu premierul roman.

Victor Ponta a declarat marti ca presedintele Klaus Iohannis ar fi trebuit sa solicite Guvernului date economice inainte de intalnirea cu FMI, pentru ca "altfel se duce nepregatit la intalniri".  

"Presedintele ar trebui sa vorbeasca si cu noi, ca sa aiba date. Astazi, la intalnirea cu FMI, nu ne-a cerut nicio data. Daca ne cerea, ii spuneam ca suntem pe crestere economica mai mare decat era prevazut de FMI, cu excedent bugetar, nu cu deficit, si cele mai mari investitii directe din 2008 incoace. Ne cerea datele, eu i le dadeam. O sa i le transmit maine, nu e niciun fel de secret in chestia asta. Altfel, se duce nepregatit la intalniri si se ia dupa tot felul de oameni care nu stiu", a spus Ponta, potrivit Agerpres.  

Premierul a respins aprecierile presedintelui fata de bugetul pe 2016 si a afirmat ca, deocamdata, acesta nu e gata, asa ca nu poate fi criticat.  

"Domnul Iohannis nu cunoaste bugetul pe 2016, cum nu il cunosc nici eu, ca nu s-a facut. Nu poti sa critici ceva ce nu exista. Bugetul pe 2016 va veni in noiembrie la Guvern, dupa aceea pe masa Parlamentului, in dezbaterea celor doua Camere, dupa care ajunge la presedintele Iohannis spre promulgare. Cred, nu stiu, asa i-o fi scris dl Mihalache notele si nu stia ca nu a venit inca bugetul pe 2016. (...) Sa critici ceva ce nu cunosti mi se pare o chestie destul de neserioasa, de asta cred ca e de la domnul Mihalache", a adaugat Ponta.   

De asemenea, premierul a afirmat, marti, ca Romania este "singura sau cea mai de succes poveste" a Fondului Monetar International, iar conlucrarea cu FMI, Banca Mondiala si Comisia Europeana continua pe lucruri importante, cum ar fi pachetele de legi privind achizitiile publice si redeventele.  

"Suntem singura sau cea mai de succes poveste a FMI-ului. In alte tari, lucrurile nu au iesit asa de bine", a declarat premierul, intrebat care este relatia actualei guvernari cu FMI si daca reprezentantii Fondului sunt nemultumiti de autoritatile de la Bucuresti.  

El a spus ca, in mare parte, autoritatile au ascultat de sfaturile reprezentantilor FMI, BM si CE.

"In alte lucruri, de exemplu cu reducerea CAS cu cinci puncte procentuale anul trecut, ne-au zis sa nu. Am facut-o si e un lucru foarte bun. Reducerea TVA-ului la 9% (la alimente - n.r.) au zis sa nu. Am facut-o si a fost un lucru foarte bun. Deci, pana la urma, ideea e ca ei sunt niste oameni care dau o anumita analiza, iei ceea ce ti se pare bun, celelalte lucruri le decizi pe plan national", a explicat premierul.  

Victor Ponta a adaugat ca, in continuare, intre Guvernul de la Bucuresti si FMI exista o conlucrare pe "lucruri importante".  

"Saptamana viitoare o sa trimitem in Parlament pachetul de legi privind achizitiile publice, dupa aceea avem pachetul privind redeventele, avem partea de guvernanta corporatista a intreprinderilor cu capital integral de stat. Adica sunt lucruri importante pe care le discutam si cu FMI, si cu Banca Mondiala. Nu mai vorbesc de relatia cu Comisia Europeana care este zilnica, ca orice membru al Uniunii Europene", a explicat el. 

Din 2009 si pana in prezent, Romania a incheiat trei acorduri consecutive de imprumut cu FMI si UE.  

Ultimul acord cu FMI, care a expirat in septembrie 2013, a avut o valoare de 2 miliarde euro, insa autoritatile de la Bucuresti nu au accesat fonduri. Scopul acordului de tip preventiv a fost acela de a proteja economia romaneasca de eventuale socuri pe pietele financiare. A fost cel de-al zecelea acord incheiat de Romania cu FMI din ultimii 23 de ani si al treilea acord solicitat Fondului, de la declansarea crizei economice, in 2009.