Ouăle, untul şi fructele proaspete sunt mărfurile alimentare care s-au scumpit cel mai mult în noiembrie faţă de luna precedentă, în timp ce, în categoria mărfuri nealimentare, cele mai importante creşteri de preţuri au fost consemnate în cazul combustibililor şi al tutunului şi ţigărilor, reiese din datele INS.

Astfel, ouăle s-a scumpit în noiembrie, comparativ cu luna precedentă, cu 29,21%, untul cu 6,92 şi fructele proaspete 2,22%, iar preţul laptelui de vacă a crescut cu 1,51%.

Pe segmentul mărfurilor nealimentare, preţul combustibililor a urcat cu 2,78%, iar cel al tutunului şi ţigărilor cu 1,95%.

În sectorul de servicii, creşteri mai semnificative au fost consemnate în cazul tarifelor la telefon, de 0,96%, transportul aerian, de 0,78%, şi igienă şi cosmetică, 0,51%.

Pe de altă parte, cele mai mari scăderi au fost consemnate la citrice şi alte fructe meridionale (-6,55%), alte legume şi conserve din legume (3,29%), zahăr (-1,35%) şi la serviciile de apă, canal şi salubritate (-0,26%).

Pe total mărfuri alimentare, preţurile au crescut cu 0,66%, în noiembrie faţă de luna precedentă, iar cele nealimentare au urcat cu 0,86%. La servicii, tarifele au crescut cu 0,33%.

În noiembrie 2017, rata anuală a inflaţiei a urcat la 3,23%, de la 2,6% în octombrie, pe fondul scumpirii mărfurilor alimentare cu 3,88% şi a celor nealimentare cu 4,12%. Faţă de luna noiembrie 2016, preţul serviciilor a crescut cu 0,10%.

Acesta este cel mai ridicat nivel al indicelui anual al preţurilor de consum începând din 2013, când s-a situat la 3,98%.

"Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (decembrie 2016 - noiembrie 2017) faţă de precedentele 12 luni (decembrie 2015 - noiembrie 2016), calculată pe baza IPC, este 1,0%. Determinată pe baza IAPC, rata medie este 0,9%", precizează INS.

Mișa: Este o tendință la nivelul întregii Europe

Tendinţa regională influenţează evoluţia inflaţiei şi trebuie să ţinem cont că există o creştere la nivelul întregii Europe, susţine Ionuţ Mişa, ministrul Finanţelor Publice.

"Suntem într-o tendinţă regională din acest punct de vedere. O tendinţă regională poate influenţa: o dată, costul preţurilor din economie, ştiţi foarte bine că este un factor care influenţează inflaţia. Sunt mai multe elemente, dar acestea sunt câteva dintre ele. Trebuie să ţineţi cont şi de tendinţa în care se află întreaga Europă. Vorbim de o inflaţie în creştere la nivelul întregii Europe", a spus Mişa, citat de Agerpes.

El apreciază că inflaţia anunţată, marţi, de Institutul Naţional de Statistică nu este influenţată de modificările fiscale.

"Dacă m-aş raporta doar la la modificările fiscale, ar însemna că şi la nivelul Uniunii Europene creşterea inflaţiei e datorată modificărilor fiscale avute la nivelul UE. Nu există modificări fiscale la nivelul UE, deci o astfel de corelaţie nu ştiu cât este de sustenabilă din acest punct de vedere. Nu există o corelaţie între modificările fiscale şi inflaţie. Poate să existe, dar dacă m-aş raporta strict la această explicaţie, ar însemna că şi la nivelul Uniunii Europene am avut o modificare a legislaţiei, pentru că şi la nivelul Uniunii Europene inflaţia a crescut", a explicat ministrul Finanţelor.

Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în creştere la 2,7% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, de la 1,9% anterior.

Pentru finalul anului 2018, BNR estimează o rată a inflaţiei de 3,2%, similar prognozei anterioare, iar pentru finalul celui de-al treilea semestru din 2019 se aşteaptă la o rată a inflaţiei de 3,1%.

Conform BNR, depăşirea limitei superioare a intervalului ţintei în prima parte a anului 2018 se datorează în principal unor efecte statistice de bază asociate unor reduceri de taxe şi impozite indirecte la începutul anului 2017, evoluţiei anticipate a componentelor exogene, dar şi acumulării de presiuni inflaţioniste asociate mediului intern, la nivelul inflaţiei de bază.

Calculată la taxe constante, rata inflaţiei va atinge 3,3% în decembrie 2017, 3,1% la sfârşitul anului viitor şi 2,9% la orizontul prognozei, septembrie 2019.