Procedurile legale s-au simplificat mult după momentul aderării la Uniunea Europeană, așa că astfel de căsătorii nu mai ridică nici un fel de probleme celor implicați. Pentru încheierea unei astfel de căsătorii, sunt necesare o serie de documente pe care le vom prezenta în cele ce urmează.

 

Declarația de căsătorie

Acest document se face în scris de către viitorii soți și se depune la primăria unde va fi oficiată căsătoria. În declarație, ambii soți trebuie să menționeze că nu există niciun  impediment legal pentru oficierea căsătoriei, precum și numele pe care îl vor purta. De asemenea, se precizează în declarație și regimul matrimonial ales de viitorii soți. În cazul în care aceștia optează pentru un alt regim decât cel al comunității legale, trebuie să atașeze o copie a convenției matrimoniale, autentificată de un notar.

Documente personale

Alături de declarația de căsătorie, se depun la sediul primăriei și documentele de identitate în original și copie, dar și certificatele de naștere, tot în original și copie. Mai este nevoie de câte un certificat medical pentru ambii soți, care să ateste faptul că titularul se poate căsători, document care este valabil două săptămâni de la data emiterii. În cazul în care unul dintre soți a mai fost căsătorit, trebuie depus și un document în original și copie care să ateste divorțul sau încetarea căsătoriei. Dacă cetățeanul străin se află în această situație, documentul trebuie să fie tradus și legalizat, ori atestat de ofițerul stării civile.

Dovada desfacerii căsătoriei se face fie cu sentința definitivă de divorț fie cu un certificat care atestă acest lucru. De asemenea, dovada încetării căsătoriei anterioare se poate face, dacă e cazul, și cu certificatul de deces al fostului partener, însoțit de certificatul de căsătorie.

Dovada identității pentru partenerul străin

În funcție de statutul său, cetățeanul străin care urmează să se căsătorească în România își poate dovedi identitatea cu următoarele documente:

  • cetățenii din țări membre UE sau din spațiul european – actul de identitate emis de autoritățile din țara de origine sau pașaportul;

  • apatrizii – pașaportul emis în baza convenției privind statutul apatrizilor și permisul de ședere permanentă sau temporară;

  • cetățenii din state terțe – pașaportul emis de autoritățile din țara de origine, cu viza de intrare pe teritoriul României. Aceasta trebuie să fie valabilă atât la momentul depuneri cererii, cât și la cel al oficierii căsătoriei;

  • solicitanții de azil – pașaportul emis de statul din care provin, împreună cu documentul temporar de identitate;

  • cetățenii aflați sub protecție – documentul de călătorie emis în baza Convenției de la Geneva, sau documentul de călătorie pentru străinii care au obținut protecție subsidiară sau umanitară condiționată. De asemenea, mai este necesară și prezentarea legitimației eliberate de Oficiul Român pentru Imigrări.

În cazul în care actul de identitate al partenerului străin nu este redactat într-o limbă de circulație internațională, sau atunci când datele sunt scrise în alt alfabet decât cel latin, este necesară traducerea legalizată a filei cu datele de identificare. De exemplu, un cetățean bulgar cu documentele completate în alfabetul chirilic trebuie să apeleze la un traducător autorizat din limba bulgară. Aceeași prevedere se aplică și în cazul cetățenilor cu documentele completate în alfabetul arab, chinez, japonez etc. Odată depuse toate aceste documente, căsătoria va fi oficiată după ce vor trece zece zile calendaristice. Mai exact, poate avea loc între a 11-a si  a 14-a zi de la data depunerii actelor. 


Căsătoria cu un cetățean străin este permisă în toate țările civilizate și nici apartenența la rase sau religii diferite nu mai constituie un impediment.