Cazul judecat de Curtea Europeana de Justitie ilustreaza lupta care se da intre sustinatorii libertatii de exprimare si cei ai dreptului la viata privata, care afirma ca oamenii au "dreptul sa fie uitati", adica sa-si poata sterge urmele electronice de pe internet, scrie CNBC. 

In 2011, autoritatea spaniola pentru protectia datelor cu caracter personal a cerut Google sa stearga link-uri catre mai mult de 100 de articole considerate defaimatoare, decizia de la momentul respectiv declansand temeri privind libertatea de exprimare, scrie Deutsche Welle, potrivit Mediafax.

Google a contestat decizia intr-un tribunal din Madrid, afirmand ca nu poarta responsabilitatea informatiilor care apar pe web. 

Tribunalul spaniol a cerut opinia Curtii Europene de Justitie, cea mai inalta instanta a UE. Deciziile Curtii sunt obligatorii pentru toate statele membre ale UE. 

"Daca, in baza unei cautari online dupa numele unei persoane, lista de rezultate afiseaza un link catre o pagina web care contine informatii despre acea persoana, subiectul in cauza se poate adresa direct operatorului motorului de cautare online, iar in cazul in care operatorul nu-i respecta cererea poate aduce chestiunea in fata autoritatilor competente, pentru a obtine, in anumite conditii, stergerea acelui link din lista de rezultate. Un operator de cautare pe internet este responsabil de procesarea pe care o efectueaza a datelor personale care apar pe pagini web ale unor terti", au afirmat judecatorii. 

Google afirma ca fortarea companiei sa stearga astfel de informatii reprezinta un act de cenzura, potrivit CNBC. Compania americana a aratat ca are nevoie de timp pentru a analiza implicatiile deciziei. 

Hotararea Curtii inseamna ca persoanele pot cere Google sau altor operatori de motoare de cautare pe internet sa dezactiveze unele linkuri catre paginile unor terti, cum ar fi ziarele, unde apar de exemplu articole despre cazuri din instanta sau anunturi cu caracter juridic in care persoanele respective sunt numite, scrie cotidianul Wall Street Journal. 

Persoanele trebuie sa aiba dreptul sa ceara stergerea unor informatii, intrucat impactul asupra lor a ceea ce apare in cautarile online este imens, afirma CEJ, adaugand insa ca trebuie gasit un echilibru in privinta interesului public, mai ales in cazul unor indivizi cu rol proeminent in societate. 

"Echilibrul ar putea depinde, in unele cazuri, de natura informatiilor vizate si de sensibilitatea acestora pentru viata privata a persoanelor, precum si pentru interesul public, care ar putea varia, mai ales in functie de rolul jucat de persoana in cauza in societate", noteaza instanta. 

Ambiguitatea limbajului CEJ ar putea reprezenta cea mai mare problema pentru companii, care trebuie acum sa interpreteze decizia.