Potrivit proiectului de lege, in momentul in care o persoana fizica va intra in insolventa, orice procedura de executare silita, de exemplu pentru un apartament, va fi suspendata imediat pentru toata perioada procedurii de insolventa care poate dura pana la cinci ani.

Orice roman care are cel putin doua datorii, sa zicem la intretinere si catre o banca, si care poate dovedi ca acestea nu sunt din rea credinta, ci pentru ca nu se mai ajunge cu banii, va putea cere la Tribunal intrarea in insolventa.

In acel moment, va face o lista cu veniturile sale si absolut toate bunurile pe care le detine, nu doar locuinta ci si mobila, electrocasnicele, masina, iar un administrator judiciar numit de instanta va decide daca acestea pot fi scoase la vanzare pentru a achita datoriile.

Pe perioada procedurii de insolventa, bancile nu le pot percepe clientilor dobanzi de intarziere, iar chrirasii nu pot fi dati afara din casa de proprietari daca au intarzieri la plata chiriei.

Guvernul a avizat favorabil acest proiect contrar promisiunilor facute Fondului Monetar. Proiectul trebuie adoptat de Senat, iar apoi de Camera Deputatilor pentru a intra in vigoare.

Premierul Ponta a declarat, in vara, ca Romania nu va avea nevoie sa reinnoiasca acordul cu Fondul Monetar International, care ajunge la final anul viitor. 

In ultimii doi ani, Executivul a respins mai multe initiative legislative pe aceasta tema.

"Executarea silita trebuie sa fie o procedura aplicata numai in ultima instanta, atunci cand debitorul persoana fizica nu mai poate, din diferite motive imputabile acestuia, sa-si respecte angajamentele de la momentul contractarii creditului", se arata in proiect. 

In ultimii doi ani, inclusiv in scrisoarea de intentie convenita cu FMI si Comisia Europeana in primavara acestui an, Guvernul s-a angajat ca va lua toate masurile pentru a nu fi adoptata o legislatie privind falimentul personal si nici alte propuneri privind recuperarea datoriilor, pe motiv ca ar putea fi "subminata" disciplina de plata a ratelor la credite. 

"Deoarece mentinerea disciplinei de creditare printre debitori contribuie semnificativ la consolidarea stabilitatii financiare, vom face toate eforturile sa evitam adoptarea initiativelor legislative privind insolventa personala, care creeaza un hazard moral si sunt deschise spre abuzuri la scara larga de catre debitori, ceea ce ar submina disciplina de creditare", se angaja constant Guvernul. 

Potrivit unui studiu realizat de compania de consultanta London Economics pentru CE, contractat in 2011 si finalizat anul trecut, Romania este una dintre putinele tari europene unde nu exista o legislatie privind insolventa persoanelor fizice, care nu beneficiaza de nicio forma de protectie in fata creditorilor, odata ce ajung in situatia de a nu-si mai putea onora obligatiile financiare. 

Desi FMI neaga ca s-ar fi implicat in aceasta dezbatere, raportul London Economics aminteste ca in scrisorile atasate acordului se mentioneaza ca Guvernul va continua consultarile cu FMI si CE inainte de a introduce masuri precum cele prezente in proiectul privind legea insolventei personale, care ar putea creste indisciplina in randul debitorilor.

Banca Nationala a Romaniei, care s-a opus de asemenea initiativelor, a invocat stabilitatea sistemului bancar si posibilitatea ca bancile, confruntate cu legiferarea falimentului personal, sa ceara mai multe garantii pentru credite si sa restrictioneze accesul la finantare.

US Commercial Service, agentie a guvernului SUA, noteaza ca numarul insuficient de judecatori si avocati specializati in proceduri de faliment ingreuneaza procesul judiciar in astfel de cazuri si impiedica de multe ori solutionarea in mod consecvent a dosarelor.  De asemenea, exista motive de ingrijorare legate de sistemul judiciar, care nu ar face fata numarului ridicat de dosare care ar ajunge in instanta in baza unei legi a falimentului personal. 

Romania are in derulare un acord in valoare de 4 miliarde de euro cu FMI si Uniunea Europeana, din care nu intentioneaza insa sa acceseze fonduri. Scopul acordului este de a proteja Romania de eventuale socuri pe pietele financiare si de a ajuta la reducerea costurilor de finantare. 

Romania a incheiat cu succes, in ultimii patru ani, doua acorduri cu FMI, UE si Banca Mondiala, in valoare de 20 miliarde euro, respectiv 5 miliarde euro. Al doilea acord, semnat in 2011 si finalizat anul trecut, a avut de asemenea caracter preventiv, autoritatile optand sa nu acceseze fondurile puse la dispozitie de creditorii externi. 

Mai multi analisti contactati recent de Mediafax au apreciat ca exista un mare risc ca acordul cu FMI sa fie rupt daca Executivul va pune in aplicare masuri electorale.