Va fi stabilita si o limita maxima pe care o persoana/familie poate sa o primeasca sub forma prestatiilor sociale, in functie de situatia membrilor acesteia, limita fixata pe baza unor simulari raportate la costurile efective ale necesitatilor zilnice de trai si ingrijire a persoanelor dependente, potrivit unui document guvernamental, citat de Mediafax.

Justificarea Guvernului este ca sistemul de asistenta sociala a devenit "prea costisitor" in raport cu rezultatele asteptate (ca exemplu, cheltuielile mari cu indemnizatia de crestere a copilului nu a condus la o crestere a natalitatii), iar totalul cheltuielilor cu prestatiile sociale a crescut de la 1,4% din PIB in 2005 la 2,86% in 2010, incluzand pensiile sociale si alte beneficii, fara ca aceasta crestere sa conduca la o imbunatatire vizibila a indicatorilor care masoara calitatea vietii.

Masurile pregatite de Executiv sunt reducerea numarului de prestatii sociale si a cumulului de prestatii/persoana, comasarea pana in ianuarie 2013 a alocatiei familiale complementare, a alocatiei monoparentale, a venitului minim garantat si a ajutoarelor de incalzire (toate destinate familiilor cu venituri reduse) intr-un singur program, denumit orientativ "venit minim de insertie", si "co-responsabilizarea" beneficiarilor venitului minim de insertie prin conditionarea acordarii beneficiilor de participarea si rezultatele scolare ale copiilor si de cautarea activa a unui loc de munca in cazul parintilor.

Totodata, prestatiile pentru persoanele cu handicap vor fi comasate intr-un singur program, unificat cu pensiile de invaliditate. Astfel, pentru persoanele cu handicap va fi instituita o singura prestatie, dar in cuantumuri diferentiate in functie de gradul de handicap si nevoile specifice.

Dupa aplicarea acestor masuri, ponderea prestatiilor sociale in PIB ar urma sa scada, pana in 2013, de la 1,77% la 1,41%, iar cea a pensiilor sociale si altor beneficii de la 1,08% la 0,67%.

Prin toate aceste masuri, Guvernul estimeaza, de asemenea, reducerea numarului de persoane cu varsta si apte de munca ce depind de sistemul de asistenta sociala cu cel putin 100.000 persoane (estimare preliminara), reducerea numarului de prestatii sociale administrate de Ministerul Muncii de la 14 la mai putine, economii fiscale de 0,78% din PIB la nivelul anului 2013, precum si economii bugetare prin reducerea fraudelor din sistemul prestatiilor sociale cu 0,1% din PIB anual.