La capitolul "Salarizare" din Programul de guvernare al USL este prevazuta pana in 2016 cresterea progresiva a salariului minim pe economie pana la 1.200 lei, noteaza Mediafax.

De asemenea, Guvernul USL isi propune reducerea treptata, pana in 2016, a CAS datorate de angajator cu cinci puncte procentuale.

Totodata, potrivit documentului citat, in perioada 2013 - 2016 va fi sustinuta egalitatea de sanse, inclusiv privind eliminarea diferentelor salariale intre femei si barbati pe piata muncii.

Ponta a trimis presedintilor Parlamentului componenta Cabinetului si programul de guvernare

Premierul Victor Ponta a declarat, joi, ca a semnat si a trimis adresele cu programul de guvernare si componenta nominala a viitorului Cabinet catre cei doi presedinti ai Parlamentului.

Raspunzand unor intrebari ale jurnalistilor, pe holurile Parlamentului, Victor Ponta a spus: "Am semnat adresele catre cei doi presedinti cu programul de guvernare si componenta nominala a ministrilor. Dupa cum probabil stiti, eu am cerut sa fie dat si comunicatul oficial, o parte semnificativa a ministrilor si aici ma refer la ministri pentru Energie, pentru IMM si Turism, pentru Ape, Paduri si Piscicultura, sunt ministri delegati, pentru ca am discutat cu Ministrul de Finante si cu Secretariatul General al Guvernului si practic in acest fel au competentele lor, dar puteam sa folosim structurile de personal, de contabilitate si juridic unice. Nu trebuia sa facem si nu era bine sa facem noi structuri de contabilitate, de juridic si de personal".

Presedintele Senatului, Crin Antonescu, a declarat, joi, dupa prima sedinta a noului BP, ca spera ca toate procedurile privind audierea ministrilor propusi de premierul desemnat si votul de investitura vor fi parcurse pana vineri, astfel incat depunerea juramantului sa aiba loc in aceeasi zi.

Cresterea calitatii vietii personalului Armatei

Programul de guvernare al USL prevede, in domeniul Apararii, cresterea calitatii vietii personalului Armatei in acord cu realitatile economice si sociale interne si cu statutul de stat membru NATO si UE, concomitent cu sporirea atractivitatii profesiei militare.

"Cresterea calitatii vietii personalului Armatei Romaniei, in acord cu realitatile economice si sociale interne si cu statutul de stat membru NATO si UE, concomitent cu sporirea atractivitatii profesiei militare", este unul dintre punctele prevazute, in domeniul Apararii, in programul de guvernare al USL.

Politica de aparare a Guvernului Romaniei in perioada 2013-2016, va asigura elementele de continuitate strategica pe dimensiunea NATO, UE si a Parteneriatelor strategice, in mod deosebit Parteneriatul Strategic pentru secolul XXI cu SUA, va genera conditiile cresterii capacitatii operationale a fortelor si va asigura implementarea unui model de management al resurselor umane care sa permita dezvoltarea motivarii profesionale si evolutia in cariera, se arata in document.

Directiile de actiune prevad continuarea participarii la operatiile internationale pentru onorarea angajamentelor asumate la NATO si UE, indeplinirea responsabilitatilor ce decurg din calitatea de membru NATO si UE pentru asigurarea capabilitatilor necesare indeplinirii nivelului de ambitie politico-militar al celor doua organizatii, angajarea activa la proiectele din cadrul initiativelor "Smart Defence/NATO" si "Pooling and Sharing/UE".

De asemenea, se prevede indeplinirea obligatiilor asumate prin Parteneriatul strategic cu SUA, inclusiv cele determinate in baza prevederilor Legii nr.290/2011 privind amplasarea unor elemente ale Scutului Antiracheta al SUA/NATO pe teritoriul Romaniei.

Un alt element care apare in programul de guvernare este reorganizarea sistemului medical propriu in corelare cu nevoile operationale si sistemul national de sanatate si modernizarea sistemului de invatamant militar.

Programul de guvernare mai prevede realizarea graduala a capacitatii de aparare aeriana prin programul "Avion multirol", eficientizarea administrarii patrimoniului ministerului, clarificarea situatiei Regiei autonome Compania romana de aviatie "Romavia", simularea productiei interne a industriei de aparare autohtone, conform cerintelor Armatei si standardelor NATO si UE.

Prioritatile Guvernului in energie sunt proiecte vechi. Printre noutati se numara gazele de sist

Programul de guvernare cuprinde, in cea mai mare parte, proiecte nerealizate de guvernele din ultimii 10 ani, precum centrala Tarnita sau reactoarele nucleare 3 si 4, dar include si obiective noi, printre care explorarea gazelor de sist, extractia de hidrocarburi in Marea Neagra si dezvoltarea AGRI.

Guvernul Ponta II intentioneaza sa extinda activitatile de explorare si exploatare a zacamintelor de titei si gaze din bazinul Marii Negre si sa inceapa explorarile pentru identificarea zacamintelor exploatabile din sisturi bituminoase. O alta prevedere din program este "introducerea, in urma consultarilor cu companiile din domeniu, a unei contributii suplimentare pe veniturile suplimentare obtinute de companiile producatoare de gaze naturale in urma liberalizarii pietei, in scopul asigurarii resurselor financiare pentru subventionarea consumatorilor vulnerabili".

In programul de guvernare al USL este trecuta si asocierea companiilor romanesti cu parteneri straini in vederea executarii in comun de lucrari petroliere de explorare, dezvoltare si exploatare in zone de interes, cu respectarea legislatiei romanesti si europene. Totodata, Guvernul vizeaza incurajarea investitiilor pentru descoperirea unor noi rezerve de hidrocarburi si cresterea ratei de inlocuire a rezervelor existente.

Ponta a declarat marti ca negocierile cu Chevron, al doilea mare grup petrolier din SUA, privind explorarea si explotarea gazelor de sist va reprezenta o zona de interes pentru viitorul Guvern, adaugand ca cel care are cel mai mult de pierdut daca Romania scoate gaze de sist este Gazprom. Chevron detine in Romania un perimetru de explorare/exploatare a gazelor la Barlad si trei perimetre in judetul Constanta.

Ca noutate, un alt proiect prioritar "pentru perioada urmatoare" este dezvoltarea de capacitati de productie a electricitatii si caldurii pe baza de deseuri menajere si industriale. Programul de guvernare precizeaza ca investitiile in centrale pe deseuri vor contribui "decisiv la rezolvarea problemelor de mediu si de aprovizionare a populatiei cu apa calda si caldura la costuri reduse".

In program este mentionata "implicarea activa" in proiectelor Nabucco, Azerbaidjan-Georgia-Romania Interconnector (AGRI) si constructia conductei de petrol Constanta-Trieste (PEOP).

Proiectul AGRI presupune livrarea gazului natural prin conducte din Azerbaidjan in Georgia si lichefierea intr-un terminal care urmeaza sa fie construit pe tarmul georgian al Marii Negre, de unde va fi transportat pe mare in Romania. Investitia in proiectul AGRI este estimata intre 1,2 miliarde euro si 4,5 miliarde euro, in functie de capacitatea de transport.

Croatia, Romania, Serbia, Slovenia si Italia au semnat in 2007 un acord pentru constructia PEOP, o conducta cu o lungime de 1.400 kilometri, care sa transporte petrol din bazinul caspic catre Constanta si portul italian Trieste. Costul PEOP este estimat la 2-3,5 miliarde de dolari. Proiectul nu a fost realizat din cauza ca Italia si Slovenia s-au retras.

Printre proiectele vechi incluse in programul de guvernare se numara realizarea reactoarelor nucleare 3 si 4 de la centrala nuclearelectrica de la Cernavoda, hidrocentrala Tarnita-Lapustesti (judetul Cluj), constructia in parteneriat public-privat a unor grupuri energetice noi la Galati, Borzesti si Braila.

Alte obiective ale Guvernului sunt atragerea de capital pentru investitii de mediu si retehnologizari, inclusiv pentru construirea de grupuri energetice noi la complexele energetice Hunedoara si Oltenia, constructia hidrocentralei Islaz, modernizarea unor grupuri energetice apartinand companiei ELCEN Bucuresti, dublarea capacitatii de inmagazinare subterana a gazelor naturale.

Pentru asigurarea combustibilului necesar functionarii centralei de la Cernavoda, Guvernul vizeaza continuarea productiei de apa grea de compania de stat RAAN, modernizarea si cresterea capacitatilor de rafinare a uraniului si participarea in parteneriat pe piete externe la concesionarea de zacaminte de uraniu.

De asemenea, Guvernul va promova tehnologiile noi si modernizarea echipamentelor pentru exploatarea zacamintelor de huila, lignit si uraniu.

Noul guvern vrea sa infiinteze o autoritate de eficienta energetica desfiintata in 2009

Guvernul intentioneaza sa infiinteze o autoritate de stat cu atributii in sectorul eficientei energetice, o astfel de institutie existand pana in 2009, cand a fost comasata cu ANRE, si va analiza oportunitatea acordarii de stimulente fiscale si financiare pentru proiectele de conservare a energiei.

Executivul va analiza oportunitatea acordarii de stimulente fiscale si financiare pentru realizarea proiectelor de crestere a eficientei si va realiza un program national de educare a populatiei pentru economisirea energiei si utilizarea locala a unor resurse regenerabile, se arata in programul de guvernare al USL.

Sustinerea programelor de eficienta energetica va fi facuta prin identificarea de "noi fonduri de investitii" si infiintarea unei autoritati de conservare a energie si eficientei energetice. O astfel de autoritate, denumita Agentia Romana pentru Conservarea Energiei, a existat pana in 2009, cand a fost desfiintata si comasata cu Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE).

Alte obiective ale Guvernului sunt alimentarea zonelor rurale izolate cu generatoare eoliene sau cu microhidrocentralele, "continuarea internalizarii costurilor de mediu in pretul energiei" si promovarea unui scheme de sprijin prin "certificate albe" pentru stimularea investitiilor in cresterea eficientei energetice, "in conformitate cu practicile europene".

In sectorul energiilor alternative, Guvernul vizeaza "perfectionarea" pietei de certificate verzi, in vederea atragerii capitalului privat in proiecte de investitii, incurajarea culturilor de plante energetice si productia de biocombustibil.

Potrivit programului de guvernare, Guvernul va stabili care sunt sursele regenerabile de energie care trebuie incurajate, "tinand cont de tehnologiile existente, resursele locale inca nevalorificate, potentialul de stimulare a altor sectoare economice, efectele asupra balantei comerciale".

De asemenea, schema de sprijin pentru productia de energie regenerabila va fi corelata cu costul tehnologiei utilizate. Statul roman sprijina productia de energie regenerabila prin sistemul certificatelor verzi, care se acorda pentru electricitate produsa. Companiile care produc energie regenerabila castiga astfel de doua ori, prin vanzarea energiei produse, si prin comercializarea certificatelor verzi catre furnizori, care sunt obligati prin lege sa le cumpere. Totate costurile legate de certificatele verzi sunt incluse de catre furnizori in facturile consumatorilor finali.

Un alt obiectiv al Guvernului este "perfectionarea pietei de certificate verzi, in vederea atragerii capitalului privat in investitiile din domeniul surselor regenerabile". Cea mai mare parte a investitiilor in productia de energie regenerabila apartine companiilor private, fondurile fiind orientate in principal in constructia de parcuri eoliene.

Cel mult un control la trei ani din partea Fiscului la IMM-uri

Guvernul a anuntat prin programul de guvernare ca va introduce regula unui singur control fiscal de fond timp de trei ani pentru firmele mici si mijlocii si va interzice institutiilor publice sa ceara IMM-urilor depunerea unor documente emise de alte institutii.

"Aplicam controlul financiar fiscal de fond doar o singura data la trei ani pentru IMM-uri si aplicarea principiului «o singura data» pentru a elimina solicitarile adresate IMM-urilor de catre o institutie publica de a depune documente emise de alte institutii", se arata in programul de guvernare publicat de Guvernul Ponta II.

Propunerea a fost anuntata si in luna mai la instalarea Guvernului Ponta I.

Mentine obiectivele de reducere a fiscalitatii anuntate inainte de alegeri

Programul de guvernare prezentat de Guvernul Ponta II pastreaza principalele masuri de reducere a fiscalitatii anuntate de USL inainte de alageri, printre obiectivele stabilite pana in 2016 figurand reducerea TVA la 19%, cota progresiva 8-12-16%, reducerea CAS cu 5 puncte si TVA de 9% la alimente.

Potrivit programului de guvernare Ponta II, "in orizontul 2013-2016" TVA va reveni la nivelul de 19%, taxele parafiscale se vor reduce la jumatate, iar"pe parcursul mandatului" va fi introdus impozitul diferentiat pe venitul salarial cu deductibilitati fiscale: cote de 8%, 12% si 16%, ce vor fi stabilite pe grile de venit.

La nivel fiscal se intentioneaza si cresterea deductibilitatii cheltuielilor in cercetare si dezvoltare de la 20% la 50% si scutirea de impozitare, pe o perioada de cinci ani, a dividendelor care vor fi reinvestite in utilaje si echipamente tehnologice, cercetare-dezvoltare, sub forma majorarii capitalului social la societatile unde sunt actionari, sau participarea la capitalul social al altor societati comerciale si care conduc la crearea de noi locuri de munca.

Guvernul Ponta II si-a propus si reducerea CAS cu 5 puncte procentuale pentru angajatori si reducerea integrala a platii CAS datorata de angajatori pentru 1 an de zile, pentru crearea de noi locuri de munca (cu conditia mentinerii locului de munca inca un an).

Executivul anunta si ca va urmari alinierea la media europeana a redeventelor incasate de stat ca urmare a concesionarii activelor statului.

De asemenea, Guvernul Ponta II doreste stimularea mediului de afaceri in limite admisibile pentru stabilitatea macroeconomica, prin simplificarea procedurilor si debirocratizarea pentru micii intreprinzatori. Executivul promite si reducerea cheltuielilor cu birocratia si fiscalitatea, prin desfiintarea unor tarife, avize, autorizatii si prin simplificarea cadrului legislativ.

Guvernul vrea sa accelereze absorbtia fondurilor europene, prin crearea unei structuri centrale responsabile de coordonarea autoritatilor de management, prin simplificarea si unificarea cadrului legislativ. Executivul va adopta o noua lege pentru intreprinderile mici si mijlocii, care are la baza transpunerea in legislatia romaneasca a legii europene privind intreprinderile mici din Europa, Small Business Act (SBA).

Programul de guvernare include si cateva ipoteze macroeconomice avand ca sursa Comisia Nationala de Prognoza si Fondul Monetar International. Astfel, in urmatorii patru ani se asuma ca Romania va inregistra o crestere economica de 2% in 2013, 3% in 2014, 3,3% in 2015 si 3,5% in 2015.

Rata inflatiei luata in calcul pentru urmatorii patru ani este de 3,5% in 2013, 3% in 2014, 2,5% in 2015 si 2,3% in 2016. In acelasi timp, cursul de schimb mediu va cobori treptat de la 4,5 lei/euro anul viitor, la 4,45 lei/euro in 2014 si 4,4 lei/euro in 2015 si 2016.

Deficitul bugetar calculat pe cash se va situa la 1,8% din PIB in 2013, 1,4% din PIB in 2014, 1,4% din PIB in 2015 si 1,3% din PIB in 2016. De asemenea, datoria publica va cobora usor, de la 33,9% din PIB anul viitor la 32,1% din PIB in 2016.