Documentul prevede si introducerea taxarii inverse pentru livrarea de cladiri, parti de cladire si terenuri de orice fel, pentru a caror livrare se aplica regimul de taxare, incepand cu 1 ianuarie 2016. 

Ulterior, cota standard de TVA ar urma sa fie diminuata de la 20% la 18%, incepand cu 1 ianuarie 2018. 

Pentru 2016, incasarile la buget sunt estimate sa scada cu 11,6 miliarde lei, dar cu o crestere la venituri de 6,4 miliarde lei din TVA, contributii sociale, impozit pe salarii, impactul bugetar net pentru anul viitor fiind calculat la 5,2 miliarde lei.

Contributiile de asigurari sociale si cele de sanatate vor fi impuse la plata tuturor persoanelor fizice care realizeaza venituri, iar din 2017 cota de asigurari sociale va scadea atat la angajat, de la 10,5% la 7,5%, cat si la angajator, de la 15,8% la 13,5%, conform proiectului noului Cod Fiscal.  Din 2016, va fi eliminata deducerea contributiei de asigurari de sanatate de la calculul impozitului pe venit.

Proiectul prevede introducerea plafonului maxim de cinci salarii medii brute pentru baza lunara de calcul a CAS si CASS de la 1 ianuarie 2016, eliminarea deducerii CASS de la calculul impozitului pe venit de la 1 ianuarie 2016 si introducerea obligatiei de plata a CAS si CASS pentru toate persoanele fizice care realizeaza venituri. 

Este avuta in vedere si majorarea sumei neimpozabile lunare la stabilirea impozitului pe venitul din pensii, incepand cu 1 ianuarie 2016. 

Masurile vor diminua incasarile la buget cu 5,2 miliarde lei in 2016, dar vor antrena si venituri suplimentare de 2,7 miliarde lei din din TVA, contributii sociale, impozit pe salarii, urmare a unei cresteri anticipate a locurilor de munca, impactul bugetar net fiind de 2,5 miliarde lei.

Cota unica de impozitare va fi redusa de la 16% la 14% din ianuarie 2019, conform proiectului noului Cod Fiscal.

Reducerea va diminua incasarile la buget cu 4,8 miliarde lei in 2019, dar va genera si venituri suplimentare de 2,3 miliarde lei din TVA, contributii sociale, impozit pe salarii, si ca urmare a crearii de noi locuri de munca, impactul bugetar net fiind 2,5 miliarde lei. 

Efecte

Guvernul anticipeaza, prin reducerea cotei unice, o crestere economica suplimentara de circa 0,5 puncte procentuale, cresterea numarului de locuri de munca cu circa 50.000 de persoane si cresterea suplimentara a investitiilor cu 1,1 puncte procentuale.

Microintreprinderile vor fi obligate sa plateasca un impozit indiferent daca au sau nu angajati

Microintreprinderile vor fi obligate sa plateasca un impozit indiferent daca au sau nu angajati, firmele cu unul sau mai multi salariati urmand sa achite 3%, respectiv 1% din cifra de afaceri, iar cele care nu au niciun angajat platind trimestrial 3% plus o suma de 1.530 lei. 

Astfel, impozitul va fi de 1% pentru microintreprinderile care au peste 2 salariati inclusiv, 3% pentru microintreprinderile care au un salariat, 3% + 1.530 lei trimestrial pentru microintreprinderile care nu au salariati, conform proiectului noului Cod Fiscal. 

Pentru microintreprinderile fara salariati si care se afla in dizolvare urmata de lichidare, inactivitate temporara, nedesfasurarea de activitati, impozitul va fi de 3% din cifra de afaceri. 

Treptat, in etape, vor fi modificate pragurile pentru incadrarea firmelor in categoria microintreprinderilor, acestea urmand sa creasca de la echivalentul a 65.000 euro in prezent la 75.000 euro din 2017 , 85.000 euro din 2018 si 100.000 euro din 2019.

Populatia va fi obligata sa achite impozit si pentru terenul ocupat de locuinte 

Populatia va fi obligata sa achite impozit si pentru terenul ocupat de constructiile pe care le detine, inclusiv locuinte, Guvernul pregatind aceasta masura pentru anul viitor constient fiind ca introducerea noului impozit va avea un impact asupra veniturilor persoanelor fizice.

  Impozitarea terenurilor pe care sunt construite cladiri a fost avuta in vedere de Guvernul Boc, dar nu a mai fost aplicata, fiind insa introdusa acum de actualul Executiv prin proiectul noului Cod Fiscal.

 "O alta masura care va avea impact asupra veniturilor persoanelor fizice este eliminarea scutirii pentru terenul de sub constructii", arata Guvernul in document. 

Actualul Cod Fiscal stabileste ca impozitul pe teren nu trebuie datorat pentru terenul aferent unei cladiri si pentru suprafata de teren care este acoperita de o cladire.  Proiectul noului Cod Fiscal redactat de Guvern prevede insa ca terenurile scutite de impozit/taxa pe teren vor mai fi doar, printre altele, cele aflate in proprietatea publica sau privata a statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale, cu exceptia suprafetelor folosite pentru activitati economice sau agrement, terenurile apartinand cultelor si asociatiilor religioase, terenul aferent cladirii de domiciliu detinut de persoane persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu incepere de la 6 martie 1945, persoane cu handicap grav.

Guvernul lasa primariile sa creasca impozitele si taxele locale cu pana la 50% 

Impozitele si taxele locale vor fi indexate in continuare o data la trei ani in functie de inflatie, dar nu de catre Guvern, ca in prezent, ci direct de primarii, si vor putea fi majorate cu pana la 50% fata de acest nivel, comparativ cu nivelul maxim de 20% permis de normele actuale. 

Proiectul noului Cod Fiscal prevede ca autoritatea deliberativa a administratiei locale, la propunerea autoritatii executive, poate stabili cote aditionale la impozitele si taxele locale, in functie de criteriul economic, social, geografic, dar si de necesitatile bugetare locale. 

La sfarsitul anului 2013, Guvernul s-a angajat in fata FMI, prin scrisoarea de intentie, ca nivelul taxelor pe proprietate impuse persoanelor fizice vor putea fi majorate "la latitudinea" autoritatilor locale, pentru a reduce astfel riscul acumularii de arierate si inregistrarii unui deficit la nivel teritorial

Impozitul de 16% pe veniturile din dividende ar putea fi eliminat, din 2016 

Guvernul intentioneaza sa elimine impozitul de 16% pe veniturile din dividende de la 1 ianuarie cu 2016, invocand evitarea dublei impuneri economice, la nivelul companiei si actionarilor, ceea ce va duce la diminuarea comportamentului evazionist si limitarea externalizarii profitului. 

"Companiile listate la Bursa de valori Bucuresti (BVB) ar deveni mai atractive, indicele BET ar reveni la valorile inregistrate inainte de criza financiara, putand chiar sa atinga noi maxime (...) Companiile mari nu-si vor mai externaliza profitul, iar IMM-urile vor renunta la tendintele de comportament evazionist (diminuarea bazei de impozitare prin inregistrarea de cheltuieli fictive). Eliminarea impozitului pe dividende va conduce la cresterea incasarilor din impozitul pe profit", se arata in prezentarea facuta la Guvern de ministrul Finantelor, Darius Valcov. 

Finantele estimeaza o scadere a incasarilor bugetare prin eliminarea impozitului de veniturile din dividende de 1,86 miliarde lei in 2016, concomitent cu o crestere incasarilor din TVA, contributii sociale si venituri din salarii de 1 miliard de lei, ceea ce inseamna o pierdere neta de 860 milioane lei in primul an de aplicare.  Minusul de venituri este estimat pentru 2017 la 380 de milioane lei, concomitent cu un impact pozitiv pe venituri de 140 de milioane lei, pentru ca in 2018 sa fie anticipata o pierdere neta de sub 100 milioane lei. 

Impozitul pe locuinte si terenuri va creste, chiar si de sase ori in anumite cazuri

Impozitul pe locuinte nu va mai fi limitat la 0,1% din valoarea impozabila, ci va fi stabilit intre 0,08% si 0,2% de catre primarii, iar proprietarii care nu isi ingrijesc casele si/sau terenurile vor plati, din ianuarie 2017, un impozit de sase ori mai mare fata de nivelul standard. Majorarile de impozite sunt prevazute in proiectul noului Cod Fiscal redactat de Guvern. 

In noiembrie, Mediafax a prezentat un document al Ministerului Finantelor, din care rezulta intentia Guvernului de a majora impozitele locale pe terenuri si imobile cu cate 25% in 2015 si 2016, informatie negata atunci de catre autoritati, in contextul campaniei pentru alegerile prezidentiale. 

Conform proiectului prezentat acum de Guvern, din ianuarie 2018, impozitul pe teren va putea fi majorat de catre primarii tot de sase ori pentru terenurile situate in intravilan, daca acestea au un grad de ocupare mai mic de 20% inclusiv.  Aceasta majorare ii va afecta inclusiv pe proprietarii de mari terenuri. 

De asemenea, pentru terenul agricol nelucrat timp de doi ani consecutiv, consiliul local va putea majora impozitul pe teren cu pana la 500% incepand cu al treilea an.  Documentul nu mentine prevederea actuala conform careia, in cazul cladirii utilizate ca locuinta si a carei suprafata construita depaseste 150 de metri patrati, valoarea impozabila este majorata cu cate 5% pentru fiecare 50 metri patrati sau fractiune din acestia si nici nu mai prevede majorarea impozitului cu 65-300% pentru persoanele fizice care detin doua sau mai multe cladiri.

Impozitul pe terenul intravilan va avea limite minime si maxime. Cel maxim, de doua ori mai mare

Sistemul de impozitare a proprietarilor de terenuri aflate in intravilan, cu constructii, va fi modificat prin inlocuirea actualelor valori fixe cu grile avand o limita minima si una maxima, cota maxima de impunere fiind dubla comparativ cu actualele taxe, conform proiectului noului Cod Fiscal. 

Astfel, daca in prezent impozitul pe terenul amplasat in intravilan inregistrat la categoria de folosinta terenuri cu constructii, este stabilit prin inmultirea suprafetei terenului, exprimata in hectare, cu o suma fixa, calculata in functie de rangul localitatii, de anul urmator aceasta suma nu va mai fi una fixa, ci va avea o limita minima si una maxima.  Limita minima este usor sub cifra luata in calcul in prezent la stabilirea impozitului, in timp ce limita maxima este de doua ori mai mare decat actuala suma. 

Conform viitorului sistem de calcul, impozitul pentru un teren intravilan aflat in zona A a localitatii si rang zero va fi cuprins intre 8.282 lei-20.706 lei/hectar (fata de 10.353 lei/hectar in prezent), impozitul pentru un teren din zona B a localitatii si rang I va fi intre 5.199 lei-12.998 lei/hectar (fata de 6.499 lei/hectar in prezent), impozitul pentru un teren din zona C a localitatii si rang II va fi intre 2.668 lei-6.670 lei/hectar (fata de 3.335 lei/hectar in prezent), iar impozitul pentru un teren din zona D a localitatii si rang III va fi intre 984 lei-2.460 lei/hectar (fata de 1.230 lei/hectar in prezent).  Pentru un teren similar din zona D a localitatii si rangul V, impozitul va fi intre 142 lei-356 lei/hectar (fata de 178 lei/hectar in prezent). 

Pentru terenuri in extravilan, proiectul de Cod Fiscal nu prevede modificari. 

Conform legii, localitatile sunt ierarhizate pe rang 0 - capitala, municipiu de importanta europeana, rang I - municipii de importanta nationala, cu influenta potentiala la nivel national european (Brasov, Cluj-Napoca, Constanta, Craiova, Galati, Iasi, Timisoara), rang II -municipiu de importanta judeteana sau cu rol de echilibru in reteaua de localitati, rang III - orase, rang IV - sate resedinte de comuna, rang V - sate componente ale comunelor.  Zonele din cadrul localitatii sunt, de la centru spre periferie, de la "A" la "D".

Proiectul de lege privind modificarea Codului Fiscal a fost aprobat miercuri intr-o prima lectura de Guvern si va fi in dezbatere publica inainte de transmiterea spre aprobare in Parlament.