Majoritatea tinerilor care termina scoala romaneasca nu stiu incotro s-o apuce, arata o noua analiza marca "Romania, te iubesc."

"Resursa umana asa cum se naste acuma, mi-e tare teama ca vom ajunge mai ales culegatori de capsuni prin Italia", explica sociologul Gheorghe Onut, profesor universitar in cadrul Universitatii Transilvania, din Brasov.

Ce e de facut? Sa invatam mai mult, ar crede unii, sa invatam meserii, spun altii,dar sociologii ne avertizeaza ca, orice am invata, e momentul sa invatam altfel.

EXPERIENTA GERMANA

O fetita a absolvit cu brio primele 2 clase intr-una, in Germania. S-a intors acasa, la Timisoara. Acum, vrand-nevrand, mama compara cele doua sisteme de educatie. Delia Mihailov, mama: "Acolo sistemul de invatamant este, practic, individualizat. Fiecare copil primea un plan saptamanal de lucru, diferit de la caz la caz, infunctie de aptitudinile copiilor. Cand un copil nu-si executa planul saptamanal, care ii este alcatuit, niciodata nu este vina copilului, ni s-a subliniat lucrul acesta, este vina invatatoarei.Saptamana urmatoare va alcatui un plan mai usor. Nu se vorbea niciodata despre restul elevilor, de fata cu ceilalti elevi, nu trebuia sa fie nimeni cel mai bun din clasa. Nici fiica mea, fapt ca a trecut dinclasa intaia intr-a doua si a absolvit cei 2 ani intr-unul, spre deosebire de toti ceilalti care erau din Germania, nu s-a considerat acesta un lucru wow."

La noi, concurenta e clara pentru toata lumea, inca din clasa I.

Anisia: eleva in clasa a VI-a: "Cea mai buna prietena a mea, uneori imi zice, plangand cu lacrimi in ochi, daca ia un 8, un 8,50 sau chiar 9, incepe sa planga, pentru ca parintii zic ca daca iau mai mic decat 10, atunci sa invete mai mult si ii iau telefonul si o cearta!"

La noi, educatia se bazeaza, inca, la fel ca acum 100 de ani, pe concurenta. Educatorii din Occident au renuntat demult la ea, convinsi ca e mai degraba demoralizatoare. Primii au fost finlandezii, inca in anii 80.

Gheorghe Onut, sociolog: "Cum sa ajuti fiecare copil sa creasca pana unde trebuie, asta este misiunea unei evaluari facute cu cap si cu suflet.  La ce ajuta sa ne incurajam copiii sa fie in competitie unul cu celalalt, cand majoritatea resurselor cele mai bune in viata le obtii prin cooperare?"

In scolile din Vest, copiii stau in grupuri. Gheorghe Onut: "Pe copii ii invata nu numai doamna invatatoare, pe fiecare, ci copiii se invata unul pe celalalt. Fluxurile formative se multiplica de cateva zeci de ori, in asemenea configuratie."

In sistemul romanesc, scoala inhiba copiii din prima zi. Gheorghe Onut: "Copiii stau unul langa altul, nu au voie sa se vada unul pe celalalt, ne vedem numai din ceafa, nu avem voie sa vorbim unul cu celalalt."

Si la noi, invatatoarele au fost instruite sa copieze metoda finlandeza, cu lucrul in grup, dar nu functioneaza. Liana Jurconi, invatatoare: "Ei fiind foarte agitati, pe noi nu ne avantajează foarte tare, este mult mai usor pentru un dascal sa foloseasca tot aceleasi metode frontale, deci eu in fata - ei..., ca sa ma vizualizeze."

In Finlanda sau Germania, daca cei mici vorbesc vrute si nevrute, profesorul intelege ca lectia lui nu e suficient de interesanta. Iar sistemul finlandez functioneaza perfect fara teme obositoare.

O analiza ingrijoratoare a invatamantului autohton, care omoara din fasa increderea de sine, creativitatea si initiativa, asti putut vedea, astazi, intr-o noua editie a emisiunii "Romania, te iubesc".