La un an de la insolventa Oltchim nu s-a rezolvat nimic: combinatul functioneaza la 20% din capacitate, nu are finantare, iar investitorii „salvatori“ intarzie sa apara

In urma cu un an, cand Oltchim isi cerea intrarea in insolventa, ministrul economiei de atunci, Varujan Vosganian, spunea ca e singura solutie de salvare a combinatului. In prezent, situatia Oltchim este la fel de complicata, compania acumuleaza pierderi luna de luna, iar procesul de vanzare a activelor viabile sufera amanari dupa amanari, relateaza Ziarul Financiar.

Acum un an, pe data de 30 ianuarie 2013, cel mai mare combinat chimic din Romania, Oltchim Ramnicu Valcea (OLT), isi anunta insolventa dupa o privatizare esuata si acumularea unor datorii de aproape 800 mil. euro pe care compania nu le mai putea duce in spate.

80% profit. Cum s-au obtinut cele mai mari castiguri din banii pusi deoparte pe perioada crizei

100 de lei pusi in banca in 31 iulie 2007, la cateva zile dupa ce a inceput prabusirea bursei, ar fi adus deponentului o dobanda bruta capitalizata (inainte de comisioane si impozit) de 53,5 de lei, potrivit calculelor Economica.net facute cu ratele medii pentru depozitele populatiei ale BNR. Performante mai mari, la costuri mai mici, au reusit noua fonduri mutuale, care au facut accesibile pentru populatie titlurile de stat foarte cautate in acest rastimp.

Criza declansata mocnit in 2007, si izbucnita cu toata forta in septembrie 2008, s-a manifestat prin refuzul bancilor de mai credita pe altcineva in afara guvernelor. Bancile nu se mai imprumutau nici intre ele. La un moment dat, si guvernele prea indatorate au avut probleme. Unele – foarte mari probleme. Totusi, in tot acest timp banii dati guvernelor au adus cele mai mari randamente, caci si aurul a dezamagit in ultimi doi ani.

Dupa aceasta reteta, randamentele titlurilor a noua fonduri mutuale de obligatiuni sau cu expunere prioritara in obligatiuni au depasit dobanda cumulata pe ultimii sapte ani, oferita de rata medie de pe piata pentru populatie precizata de BNR.

Topul oraselor cu cele mai accesibile apartamente

Gradul de accesibilitate al locuintelor din Romania s-a imbunatatit considerabil in ultima jumatate de an si nu ca urmare a reducerilor de preturi, cum eram obisnuiti pana acum, ci datorita diminuarii dobanzilor bancare, noteaza Capital.ro.
 
In august 2013, cand s-a lansat varianta in lei a programului de creditare Prima Casa, o familie cu venituri medii interesata de achizitia unui apartament vechi cu doua camere, in suprafata de 50 mp, trebuia sa accepte un grad de indatorare de peste 30% in toate orasele resedinta de judet din tara.

Astazi, sunt zece orase in care achizitia aceluiasi tip de apartament este posibila cu un grad de indatorare de sub 30%, situatie care denota imbunatatirea accesului la locuinte.

„Scaderea dobanzii este principalul factor care a contribuit la diminuarea gradului de indatorare si, implicit, la cresterea accesibilitatii achizitiei unui apartament cu doua camere. Din pacate, oferta pietei imobiliare este relativ restransa pentru acest segment, in special in orasele mari“, spune Anca Bidian, CEO al Kiwi Finance.

Guvernul "hraneste" economia cu iluzii: incurajeaza firmele sa faca angajari, dar nu resusciteaza cererea

Recent anuntata schema de ajutor de stat ce vizeaza plata de catre stat a jumatate din costurile salariale ale firmelor care creeaza 20 de noi locuri de munca reprezinta o iluzie daca obiectivul este stimularea economiei. Intr-o piata in care cererea lipseste cu desavarsire, Guvernul incearca sa stimuleze oferta si da posibilitatea firmelor sa isi mareasca pe banii statului business-ul, arata Wall-Street.ro.

Fara sa ai prea multe cunostinte de economie, apare o mare intrebare: catre cine se va duce productia firmelor care vor deschide 20 de posturi noi, daca cererea este la pamant?

Daca va intrebati ce firme nu se vor bucura de noua facilitate, raspunsul vine tot de la Guvern, prin vocea premierului.
"Firmele vechi si conservatoare" nu vor accesa facilitatea pentru crearea de posturi, dar cele noi si inovatoare se vor inghesui sa creeze multe locuri de munca, tinand cont ca o "puternica" cerere le facea sa nu aiba suficienta forta de productie. Cu siguranta vor exista start-up-uri care vor reusi sa atinga o masa critica, cel mai probabil intr-o nisa unde cererea este in crestere sau abunda, pentru a bate la usile Guvernului, dar la nivel de sistem economia se confrunta in continuare cu un deficit puternic de cerere, dupa cum confirma de cativa ani si Banca Nationala a Romaniei.

Cum schimba generatia Y regulile din turismul modern

Daca turistul se transforma, turismul trebuie sa tina pasul. Cele doua mari grupuri sociale cu puterea cea mai mare de cumparare fac acum legea: China a devenit oficial tara cu cei mai multi bani cheltuiti pe turism, iar milenialii vor plati penru turism cu servicii speciale si responsabilitate sociala, scrie Business Magazin.

Generatia Y va deveni in cativa ani segmentul cu cei mai multi bani cheltuiti pe servicii, iar turistii de origine chineza sunt pe cale sa devina o oportunitate pentru hotelieri, indica studiul „EY - Global Hospitality Insights Top Thoughts for 2014„, care prezinta tendintele pentru urmatorii ani in turism, precum si masurile pe care industria ar trebui sa le ia pentru a-si pastra clientii.

Odata cu generatiile, se schimba si cerintele in servicii. Astfel, pe masura ce generatia Y ocupa tot mai mult din populatia activa la nivel global, necesitatile si dorintele lor trebuie luate in considerare de cei responsabili din industria de turism. Generatia Y sau milenialii sunt tinerii nascuti intre anii 1980 si 2000. In urmatorii cinci ani, ei vor reprezenta jumatate din forta de munca a lumii. Mai important insa, in urmatorul deceniu majoritatea cheltuielilor cu turismul va fi suportata de catre mileniali.

Alimentele aproape expirate, mai ieftine. Senatul a dat unda verde pentru scaderea preturilor la produsele care mai pot fi consumate timp de 3 zile

Alimentele care mai au trei zile pana cand expira trebuie sa coste mai putin si sa fie amplasate pe un raft special, astfel incat oamenii sa stie ce cumpara. Asa suna propunerea unor parlamentari care mai are nevoie de votul Camerei Deputatilor, ca sa intre in vigoare. Clientii sunt interesati de aceasta masura, dar nu si toti comerciantii, potrivit Stirileprotv.ro.

In prezent cei mai multi dintre comercianti tin produsele apropiate de termenul de expirare la un loc cu cele proaspete si doar unii reduc preturile. Propunerea parlamentarilor cere ca aceste alimente sa fie sortate si vandute separat, cu o informare corecta si la un pret considerabil mai mic. Asta presupune ca in magazine ar urma sa apara standuri special amenajate pentru produse care mai pot fi consumate timp 3 zile.

Acciza suplimentara de 7 eurocenti va propulsa Romania in topul preturilor UE la benzina si motorina

Romania se afla acum pe ultimul loc in clasamentul european al preturilor la benzina si pe 23 din 28 la motorina. De la 1 aprilie, pretul motorinei ne va plasa in top 10, informeaza Adevarul.ro.

Scumpirea carburantilor cu 40 de bani (7 eurocenti plus TVA) pe litru, in urma introducerii accizei suplimentare, de la 1 aprilie, va avea ca efect o nedorita ascensiune a Romaniei in topul preturilor la motorina si benzina, tara noastra ajungand sa-i depaseasca pe vecini.

In consecinta, soferii profesionisti vor alimenta din strainatate, lasand statul sa viseze la incasari mai mari din aceasta acciza. Calculul de impact, bazat pe preturile afisate oficial in statisticile Comisiei Europene, arata ca acum Romania este pe ultimul loc la pretul benzinei, cu 1,23 euro/litru, iar dupa 1 aprilie va ajunge pe locul 21 (din 28), cu 1,322 euro/litru. In cazul motorinei, impactul va fi mult mai dur: daca acum ne situam pe locul 23, cu 1,300 euro/litru, dupa 1 aprilie vom urca pe locul 9 in UE, cu 1,388 euro/litru.

Simulare de ElectoRATA: La o rata de 600 de lei, „injumatatirea" reprezinta 100. Ce spun brokerii de credite si reprezentantii oamenilor de afaceri

„Injumatatirea" ratelor la banca nu va duce la cresterea consumului, sunt de parere reprezentantii oamenilor de afaceri din Romania, iar brokerii de credite avertizeaza ca reducerea ratelor nu va fi atat de insemnata pe cat au lasat de inteles autoritatile, relateaza Gandul.info.

"Avem un argument in faptul ca anul trecut au crescut cu 15% salariile la 25% din salariatii din Romania, ca s-au reintregit salariile la cei din sectorul bugetar, iar constatarea la sfarsit anului 2013 a fost urmatoarea: consumul, in cel mai bun caz a fost inghetat. In decembrie a fost un mic reviriment, dar in rest consumul pe 2013 a fost inghetat", a declarat Cristian Parvan, secretar general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR), marti, la Gandul LIVE. In opinia sa, cetatenii vor prefera sa economiseasca veniturile suplimentare.

5.000 de tineri someri ajutati prin proiecte europene

Ministerul Muncii a lansat astazi doua proiecte in ajutorul tinerilor someri, potrivit Forbes Romania. Proiectele-pilot se adreseaza vin in sprijinul a peste 5.000 de tineri sub 25 de ani fara bacalaureat, care nu au loc de munca. Noutatea este ca ei vor beneficia de un plan de actiune personalizat si vor avea acces la servicii integrate de informare, consiliere si orientare, formare profesionala, ucenicie, prospectare si mediere.

Astfel, ei pot primi in decurs de patru luni de la inregistrarea la agentiile pentru ocuparea fortei de munca sau la centrele de garantii pentru tineret, o oferta de buna calitate de angajare, de continuare a educatiei, intrare in ucenicie sau efectuarea unui stagiu. De asemenea, vor fi ajutati nu doar in gasirea unui loc de munca, ci si in inceperea unei afaceri, daca isi doresc.

Moneda ucraineana s-a depreciat puternic in fata valutelor occidentale, pe fondul crizei politice din ultimele 2 luni

Moneda ucraineana s-a depreciat puternic in raport cu valutele occidentale, pe piata interbancara, depasind pragul simbolic de 9 grivne pentru un dolar, au anuntat casele de schimb, relateaza AFP, preluata de Incont.ro.

Miercuri inainte de pranz, pe piata interbancara se cereau 9,40 grivne pentru un dolar, cu 5,6% peste cotatia de la inchiderea pietei marti, in timp ce un euro costa 12,70 grivne (+5,5%), potrivit datelor societatii InterBusinessConsulting, citate de site-ul de stiri zn.ua.

Marti, in urma unri deprecieri similare, dolarul costa 8,90 grivne, in timp ce euro, care a castigat 23 de copeici, era cotat la 12,30.