"Este foarte simplu de analizat. Dacă, de la Bucureşti la Cluj, aş avea o viteză medie de 70 de kilometri la oră, mi-ar trebui 10 maşini. În situaţia în care am 48 (de kilometri la oră viteza medie - n.r.), înseamnă că am nevoie de 17 maşini, adică 17 şoferi, 17 investiţii în vehicule, 17 motoare consumatoare de combustibil. Toate acestea duc la un preţ mai mare de 15-20% pentru produse şi servicii. Este vorba de medie, nu de toate produsele", a spus Lixandru, citat de Agerpres.

Totodată, din cauza timpului mai mare petrecut pe drum, produsele sunt de o calitate mai slabă faţă de unele similare din ţări din vestul Europei, unde sistemul logistic este bine pus la punct.

La rândul său, Decebal Popescu, CEO Cartrans România, a precizat că a făcut investiţii de 20 de milioane de euro în 2017, care au permis reducerea timpului de încărcare a maşinilor cu două ore, însă timpul astfel câştigat este pierdut ulterior pe drum din cauza infrastructurii.

"Ce face neamţul cu 10 oameni noi facem cu 15. Şi gândiţi-vă că sunt şi utilajele care consumă, care au nevoie de carburanţi, de spaţii de parcare, de depozite de logistică. Deci noi stăm cu mai multă marfă stocată în camioane şi în depozite, ca să asigurăm fluxul normal", a completat Lixandru.

În plus, ei au amintit şi obiceiul Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere de a restricţiona traficul greu pe timpul verii pentru mărfurile neperisabile, măsură care afectează şi mai mult durata transportului şi costurile operatorilor.