"Gara de Nord este un subiect foarte sensibil si foarte disputat. Toata lumea studiaza Gara de Nord, inclusiv municipalitatea Bucurestiului, care a facut un Plan de Mobilitate Urbana si studiaza legaturi si o integrare a acestui complex in infrastructura de transport multimodala a Capitalei. Noi avem, de asemenea, niste discutii de a integra Gara de Nord in niste proiecte. De exemplu, a fost in discutie proiectul Bucuresti-Aeroport Otopeni, care ne-ar fi permis sa promovam acest tip de lucrare si sa imbunatatim conditiile din Gara de Nord. Gara de Nord este un proiect scump si, din pacate, la nivelul mecanismelor financiare existente la ora actuala, nu am identificat o sursa de finantare pentru ea si din acest motiv inca ne mai gandim. Au fost niste initiative gen PPP, concesiune, care ar fi permis o investitie din alte surse, dar pana in acest moment nu avem identificata o sursa de finantare care ar putea sa dea drumul unui proiect major de investitii in Gara de Nord", a explicat Marius Chiper.

Intrebat la cat estimeaza nivelul costurilor de modernizare a Garii de Nord, seful CFR SA a mentionat ca depasesc 200 de milioane de euro.

"Pot sa va spun estimativ ca este vorba de peste 200 de milioane de euro, dar depinde mult de ce vrem sa facem, de solutiile tehnice prognozate. Depinde mult daca vrem sa introducem, asa cum se face in tarile europene, liniile in subteran, depinde de foarte multe conditii. Din pacate, v-am spus ca nu am identificat o sursa de finantare care sa ne dea posibilitatea sa mergem intr-o parte sau in alta", a precizat Marius Chiper.

Pe de alta parte, Chiper a spus ca CFR are proiecte propuse pentru continuarea programului de reabilitare a garilor, dar cea mai mare gara din Romania nu este printele ele.

"Noi am reusit - in cadrul POS-T si din alte surse (credite externe) sa reabilitam 35 de gari din cele 41 din resedintele de judet si vrem sa inchidem acest program. Mai avem sapte gari: Timisoara, Baia Mare, Satu Mare, Miercurea Ciuc, Targoviste, Targu Jiu si Alexandria. Bucurestiul nu face parte din lotul acesta. Pentru Bucuresti trebuie sa avem o alta abordare, dar pe celelalte le-am propus sa continuam reabilitarea in cadrul Programului Operational Infrastructura Mare", a aratat Chiper.

Gara de Nord din Bucuresti este cea mai mare statie feroviara din Romania si a fost construita pe locul ales de Carol I. Piatra de temelie a fost pusa la 10 septembrie 1868, iar patru ani mai tarziu se inaugura noua statie, prin darea in exploatare a linieri feroviare Roman–Galati–Bucuresti–Pitesti. Statia a fost denumita initial Gara Targovistei (pentru ca artera numita astazi Calea Grivitei se numea pe vremea aceea Calea Targovistei) urmand ca in 1888 sa ia denumirea actuala.

Gara de Nord a devenit neincapatoare incepand din 1880, iar in 1928 s-a extins la sase linii pentru plecari si patru linii pentru sosiri. Dupa august 1944, gara a fost reparata in urma razboiului si extinsa. In perioada comunista, traficul feroviar a cunoscut o crestere spectaculoasa, insa din 1990, numarul de calatori si de trenuri aflate in exploatare a scazut constant.

Ultima restaurare a garii s-a facut intre 1997 si 1999, insa in prezent cea mai mare statie feroviara din Romania arata deplorabil si cu mult in urma garilor din principalele capitale europene. De-a lungul anilor, autoritatile au venit cu mai multe proiecte, inclusiv pentru trenuri de mare viteza si trafic feroviar subteran, dar pana in prezent toate au ramas doar pe hartie.