Ideile futuriste sunt prezentate într-o strategie de dezvoltare, pusă în dezbatere publică, de Ministerul Transporturilor. Tipic pentru noi, oficialii nu ştiu şi când se vor apuca de lucru.

Iată cum ar trebui să arate viitoarea Gara de nord. În mijloc, chiar pe liniile de cale ferată ar tebui să crească un mall uriaş, cu o arhitectură modernă şi o parcare generoasă.

Actuala clădire a gării, monument istoric, este păstrată intactă, dar va fi complet reabilitată.

Potrivit noii strategii, trenurile care vor ajunge în gara de nord vor coborî în subteran. Asta pentru a asigura interconectivitatea cu metroul din Bucureşti. Având însă în vedere traseul metroului, muncitorii vor fi obligaţi să sape până la 30 de metri în subteran. Până acolo vor ajunge noile linii de cale ferată.

Ca să crească numărul de pasageri, strategia prevede două terminale, legate între ele printr-un tren special.

De altfel, gară ar trebui să devină un punct important pe aşa-numita “Cale a Mătăsii” care asigură legătura dintre Europa şi Asia.

Strategia pusă în dezbatere publică pe site-ul ministerului Transporturilor este gândită de specialişti ai Universităţii de Arhitectură “Ion Mincu” din Bucureşti.

Din păcate, nu prevede termene clare de realizare sau buget. Oficialii CFR Infrastructura susţin că reprezintă doar un proiect feroviar de perspectivă care se poate realiza în parteneriat public-privat. Dacă va fi vreodată gata, va semăna cu gările din Viena sau din Berlin, se arată în strategie.

Deocamdată avem mare nevoie de linia de cale ferată care va lega Gara de nord de Aeroport, nu de alta dar se apropie Campionatul European de fotbal.

În timpul Campionatului European de Fotbal vor fi foarte multe avioane care vor ateriza pe aeroportul Otopeni. Ministerul Transporturilor vrea să îi ducă pe microbiştii care vor veni la noi în ţară pentru cele patru meciuri cu ajutorul trenului pe calea ferată către BUcureşti. Aşa că va lega actuala linie de cale ferată de aeroport. au început deja lucrările, se face organizare de şantier.

Totuşi, proiectul este contestat de locuitorii care au case sau terenuri în apropierea şantierului. Aceştia sunt nemulţumiţi de banii primiţi pentru terenurile expropiate, dar şi de disconfortul creat.