Domeniul autostrăzilor vine cu o dublă premieră în 2020: darea în folosinţă a primilor kilometri de autostradă înainte de termen cu mai bine de un an, potrivit Agerpres.

Pe fonduri europene, în transporturi s-a înregistrat cea mai mare absorbţie de până acum în domeniu, de şase miliarde de lei.

Au existat şi sectoare foarte afectate de pandemie, cum este cel al aviaţiei, unde companiile aeriene Tarom şi Blue Air au apelat la ajutoare de stat aprobate de Comisia Europeană pentru a supravieţui, însă nici Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti nu s-a simţit prea bine, cu Aeroportul Otopeni, care până mai ieri era neîncăpător şi se punea problema stringentă de extindere, acum aproape pustiu.

2020 nu a fost un an bun nici pentru compania naţională de transport feroviar CFR Marfă, care a primit decizie din partea Comisiei Europene să înapoieze statului aproape 400 de milioane de euro (proveniţi din conversia creanţelor în acţiuni, în anul 2013), la care se adaugă neîncasarea unor datorii de la societate, consideraţi de forul european ajutor de stat incompatibil.

Autostrăzi şi variante ocolitoare finalizate în 2020

Anul 2020 a fost cel mai bun din ultimii 10 în ceea ce priveşte ritmul de contractare la nivelul Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, potrivit fostului ministru al Transporturilor, Lucian Bode, cu un total de aproximativ 8 miliarde de euro, în timp ce, pe toate modurile de transport, au fost contractate lucrări de aproximativ 54,908 miliarde de lei, respectiv circa 11,5 miliarde de euro.

Potrivit ministrului, în anul 2020, la nivelul CNAIR au fost încheiate contracte de execuţie în valoare totală de aproximativ 10 miliarde de lei (circa 2 miliarde de euro) din care: pentru autostrăzi şi drumuri expres în valoare de 6,7 miliarde de lei, pentru drumuri naţionale - 1,5 miliarde de lei, şi pentru variante de ocolire - 1,6 miliarde de lei.

Tot în anul 2020, CNAIR a lansat licitaţii pentru proiectare/execuţie/documentaţii, validate de Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice, în valoare de 25 miliarde de lei (circa 6 miliarde de euro).

În ceea ce priveşte numărul kilometrilor de autostradă şi drumuri expres date în trafic în 2020, acesta a ajuns la 60.

Primul segment din autostrada Ploieşti-Braşov, sectorul Predeal - Cristian, în lungime de 6,3 kilometri cu profil de autostradă şi 3,7 kilometri de drum naţional cu patru benzi, a fost deschis circulaţiei pe 17 decembrie 2020.

Pe data de 3 decembrie, cea mai mare parte din lotul 1 al Autostrăzii Sebeş - Turda, respectiv 14,8 din cei 17 kilometri, a fost deschisă traficului, după şase ani de la demararea lucrărilor şi cu o întârziere de patru ani faţă de planificarea iniţială.

De asemenea, anul 2020 a marcat darea în trafic, la începutul lunii decembrie, a primilor kilometri din Autostrada Moldovei. Este vorba de 16,27 kilometri la profil de autostradă din Varianta de Ocolire Bacău, care are în total aproape 31 de kilometri. O premieră în domeniul proiectelor de infrastructură este faptul că această investiţie a fost finalizată înainte de termen, acesta fiind ianuarie 2022, în condiţiile în care toate lucrările de infrastructură din România au înregistrat întârzieri de ani de zile.

În septembrie 2020 a fost dat în folosinţă tronsonul Biharia - Borş, în lungime de 5,35 kilometri şi lotul 2 Iernut - Cheţani din Autostrada A3 Ogra - Câmpia Turzii, de 19,90 kilometri.

Primul tren spre aeroport a plecat din Gara de Nord în 12 decembrie

Un proiect de mare interes a fost finalizat anul acesta în domeniul feroviar, şi anume legătura între Aeroportul Internaţional Henri Coandă (Otopeni) şi Gara de Nord. Astfel, din 12 decembrie, trei operatori de transport feroviar asigură, la preţul de 4 lei/bilet, serviciul public de transport feroviar de călători între Gara de Nord şi Aeroportul Otopeni, cu 72 de trenuri.

Conform companiei CFR SA, legătura directă între Gara de Nord şi Aeroportul Internaţional Otopeni va fi asigurată pe relaţia Bucureşti Nord - Mogoşoaia - Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti (şi retur) de operatorii CFR Călători, Regio Călători şi Transferoviar Călători. Durata călătoriei este 20 de minute, iar trenurile vor circula la un interval de 40 de minute pe sens (24h/24h).

Pentru asigurarea legăturii directe între Gara Bucureşti Nord şi Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti, CFR SA a derulat două mari proiecte feroviare, şi anume: dublarea liniei de cale ferată Mogoşoaia - Baloteşti (contract în valoare 50,5 milioane de lei, finanţat de la bugetul de stat) şi construcţie linie nouă pentru Racord C.F. (din zona Odăile) la Terminalul T1, Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti (contract în valoare de aproape 412,72 milioane de lei, finanţat din fonduri europene şi buget de stat).

Proiectul a fost lansat în 2019. Astfel, în ziua de 26 martie 2019, CFR SA a anunţat că o asociere şi două companii au depus oferte pentru proiectul de modernizare a liniei de cale ferată Bucureşti Nord - Aeroport Internaţional ''Henri Coandă''. La 31 mai 2019, asocierea companiilor Arcada Company - ISPCF - DB Engineering & Consulting GMBH a câştigat procedura de licitaţie publică pentru proiectul "Modernizarea liniei de cale ferată Bucureşti Nord - Aeroport Internaţional ''Henri Coandă'' Bucureşti, Faza I: Racord C.F. la Terminalul T1, Aeroport Internaţional Henri Coandă Bucureşti (proiectare şi execuţie)".

Tot pe domeniul feroviar, ministrul Lucian Bode a anunţat închiderea coridorului IV prin semnarea celor trei contracte de execuţie aferente subsecţiunilor din secţiunea Braşov-Sighişoara şi semnarea contractului pentru realizarea studiului de fezabilitate pentru tronsonul Predeal - Braşov.

De asemenea, sunt în pregătire nouă licitaţii pentru lucrări de modernizare şi realizare studii de fezabilitate pentru aproximativ 1.500 de kilometri de cale ferată. Valoarea estimată totală se ridică la 15,023 de miliarde de lei, fără TVA, din care lucrări ce însumează 14,626 miliarde de lei, fără TVA.

Domeniul feroviar de transport de mărfuri a fost marcat anul acesta de decizia Comisiei Europene ca operatorul naţional CFR Marfă să returneze ajutorul de stat considerat incompatibil, în valoare de cel puţin 570 de milioane euro, prin anularea datoriilor şi prin neîncasarea unor datorii de la societate. În consecinţă, CE a cerut României să recupereze de la companie ajutorul ilegal şi dobânzile aferente. Decizia CE prevede şase luni pentru punerea în aplicare a deciziei de recuperare, în locul perioadei obişnuite de patru luni.

În programul de guvernare pentru 2021-2024, publicat pe 24 decembrie, se menţionează că în cazul CFR Marfă au fost identificate modalităţile pentru a obţine redresarea financiară, prin continuarea activităţii operaţionale a societăţii şi fără a afecta poziţia acesteia pe piaţă şi relaţia cu partenerii comerciali. Decizia Comisiei Europene, transmisă în luna februarie a acestui an, conform căreia CFR Marfă trebuie să restituie ajutorul de stat nelegal acordat în anul 2013, în valoare de 400 de milioane de euro, a constituit un punct de cotitură pentru parcursul acestei companii, care în viziunea multora se îndrepta spre faliment.

Metrou în Drumul Taberei, după 9 ani de la debutul lucrărilor

Magistrala de metrou M5 Drumul Taberei, Secţiunea Râul Doamnei - Eroilor, inclusiv Valea Ialomiţei a fost pusă în funcţiune pentru publicul călător la 15 septembrie 2020, după 9 ani de la debutul lucrărilor. Secţiunea Râul Doamnei - Eroilor, inclusiv staţia şi depoul Valea Ialomiţei, a fost finanţată din fonduri externe nerambursabile în cadrul POS-T 2007-2013, Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020 (85%) şi de la bugetul de stat (15%).

Lucrările la acest proiect de investiţii au început în noiembrie 2011, iar valoarea proiectului, aprobat prin H.G. nr. 374/2019, este de circa 3,2 miliarde de lei. Valoarea eligibilă a proiectului este de circa 2,3 miliarde de lei, din care contribuţia Comisiei Europene prin Fondul de Coeziune (în cuantum de 85% din valoarea eligibilă a proiectului) este de aproximativ 2 miliarde de lei, conform Metrorex.

Lucrările la tronsonul de metrou Drumul Taberei - Eroilor din M5 au fost inaugurate la 4 noiembrie 2011, urmând a fi finalizate la nivel de structură în 2015, iar în 2016 să fie pus în funcţiune cu călători. După întârzieri de patru ani, la 22 iunie 2020, ministrul Transporturilor, Lucian Bode susţinea că termenul asumat neforţat de către antreprenori, consultanţi şi beneficiari pentru darea în folosinţă cu călători a metroului din Drumul Taberei - şi anume 30 iunie 2020 - nu poate fi respectat.

Procesele-verbale în urma cărora magistrala de metrou M5 Drumul Taberei va putea fi dată în funcţiune s-au semnat la 12 septembrie 2020, iar la 14 septembrie 2020 ministrul Transporturilor, Lucian Bode, a anunţat că Metroul M5 Drumul Taberei - Eroilor va fi dat în trafic cu călători din 15 septembrie 2020.

Tarom, întoarsă de la faliment cu ajutor de stat

Aflată deja într-o situaţie foarte dificilă, compania Tarom a fost lovită anul acesta, la fel ca toţi operatorii de zbor din lume, de pandemia de Covid-19. Conform datelor de la debutul pandemiei, cifrele oficiale arătau că la nivel european traficul aerian a scăzut cu 91%, comparativ cu aceaşi perioadă a anului trecut. În cazul României, scăderea a fost de 94%.

Însă, anterior de declanşarea epidemiei şi în ţara noastră, în februarie 2020, România a notificat Comisia despre intenţia sa de a acorda Tarom un împrumut pentru salvare în valoare de aproximativ 36,7 milioane de euro (aproximativ 176 de milioane de lei), întrucât compania aeriană se confrunta cu un deficit acut de lichidităţi din cauza creşterii puternice în ultimii ani a costurilor sale de exploatare ca urmare a îmbătrânirii flotei sale. În absenţa ajutorului, Tarom nu mai putea fi în măsură să îşi îndeplinească obligaţiile de plată şi să îşi menţină activitatea.

Pe 24 februarie, Comisia Europeană a aprobat, în conformitate cu normele Uniunii Europene privind ajutoarele de stat, planul României de a acorda acest împrumut temporar companiei aeriene de stat Tarom, pentru a se redresa.

Afectată de pandemie, Tarom, ca şi alţi operatori aerieni, şi-a transformat aeronavele şi, la debutul acesteia, a transportat materiale sanitare necesare României, pentru combaterea răspândirii coronavirusului. De asemenea, Tarom a contribuit la repatrierea cetăţenilor români rămaşi pe aeroporturile altor ţări, după ce avioanele şi-au oprit zborurile din cauza coronavirusului SarS-CoV-2.

Pe 8 aprilie, ministrul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, Lucian Bode, a anunţat că au fost demarate discuţii cu Comisia Europeană pentru un ajutor dedicat compensării efectelor pandemiei asupra Tarom şi Blue Air, undeva la 130 de milioane de euro.

Pe 5 octombrie, Comisia Europeană a anunţat că a aprobat o garanţie de stat în valoare de aproximativ 19,3 milioane de euro (aproximativ 94 de milioane de lei) în favoarea companiei aeriene de stat Tarom. Măsura are drept obiectiv despăgubirea companiei aeriene pentru pierderile provocate direct de pandemia de coronavirus şi restricţiile de călătorie introduse de România şi alte ţări de destinaţie pentru a limita răspândirea coronavirusului în perioada 16 martie - 30 iunie. Sprijinul de stat va lua forma unor garanţii de stat.

De asemenea, în data de 20 august, Comisia Europeană a anunţat că a aprobat o garanţie de credit în valoare de 62 de milioane de euro, menită să despăgubească Blue Air pentru daunele suferite ca urmare a pandemiei de COVID-19.

Blue Air şi-a anunţat la începutul lunii iulie intrarea în procedura de concordat preventiv, prin intermediul căreia va putea asigura acoperirea cu prioritate a costurilor aferente operării zborurilor regulate începând cu data de 16 iulie, odată cu încheierea stării de alertă. Procedura de concordat preventiv face parte din strategia de restructurare a sa, ca urmare a contextului creat de pandemia de COVID-19, context care a determinat, în perioada martie - iunie 2020, o reducere cu peste 100 de milioane de euro a încasărilor faţă de nivelul estimat şi planificat pentru această perioadă.