Preluarea Nokia de catre Microsoft pentru 7,2 miliarde de dolari (5,4 mld. euro) si recuperarea Verizon a propriei afaceri de la Vodafone nu fac decat sa reflecte sfarsitul unei ere.

O perioada in care ratele dobanzilor au atins cote minime instorice, indatorarea era ieftina si marile companii au reusit sa-si stranga gramezi intregi de bani.

Acum, odata cu revigorarea climatului economic, gigantii din IT sunt nerabdatori sa isi cheltuiasca toti acesti bani, cat mai repede daca se poate, pentru ca, potrivit The Verge, ratele dobanzilor sunt pe cale sa creasca.

Corporatiile din intreaga lume si-au strans bani inca de la startul crizei, din 2008. Acum, companiile vad ca s-a cam dus vremea dobanzilor extrem de mici. Multe isi dau seama ca au doua optiuni: ori sa actioneze acum si sa faca achizitii importante, definitorii, ori sa rateze sansa”, spune Eric Jackson, de la Ironfire Capital.

In toata aceasta perioada, banca centrala din SUA a mentinut reduse ratele dobanzilor, pentru a incerca sa stimuleze economia in deriva. Insa, in ultima perioada, Fed a dat semne ca este pe cale sa isi mai reduca din sprijin.

Astfel, Verizon a platit cu mult mai mult decat isi propusese ca sa isi preia inapoi partea detinuta de Vodafone, dar pretul a fost mai usor de suportat, datorita ratei scazute a dobanzii la imprumut. “Verizon si-a dorit partea inapoi de ani de zile, insa pretul a fost intotdeauna prea piperat”, explica Jackson.

CEO-ul Verizon, Lowell McAdam, a confirmat aceasta teorie pentru Wall Street Journal: “Sa platim 130 miliarde de dolari acum, luati imprumut, sau sa platim 200 de miliarde in cativa ani, cu o rata a dobanzilor mai mare? Oportunitatea s-a materializat datorita pietelor de capital. A fost furtuna perfecta din perspectiva financiara, dar una pozitiva”, a declarat McAdam.

Efectele indatorarii ieftine se observa si in cazul Apple. Pentru compania americana a fost mai profitabil sa se imprumute 17 miliarde ca sa isi recumpere din actiuni, decat ar fi fost sa se foloseasca de o parte din cele 145 miliarde de dolari pe care ii avea la indemana. Pe de o parte, sa isi readuca banii in tara ar fi condus la plata unor taxe mai mari decat dobanzile de imprumut. Pe de alta, exista o presiune la nivel international menita sa determine companiile sa nu isi mai faca stocuri mari de bani in conturi din strainatate.

Asemenea Apple, si Microsoft si-a pus deoparte rezerve foarte mari de bani, tot peste hotare. Nu a fost nevoie sa se imprumute pentru recenta preluare a Nokia, dar achizitia este facuta sub imboldul acelorasi factori care au determinat si cumpararea partii din Vodafone, de catre Verizon.

In toata aceasta poveste, factorul psihologic joaca un rol fundamental, dupa cum explica Barry Ritholtz, CEO al Fusion IQ: “Se intampla mai mereu sa fim martorii unei activitati intense la sfarsitul unui ciclu. Acest gen de sesiune de cumparaturi adesea acompaniaza revenirea economica.”

Microsoft s-a pus deoparte peste 60 de miliarde de dolari, in rezerve detinute in conturi din strainatate. Acum ca peisajul economic isi revine, se simte increzatoare sa inceapa cheltuirea lor. Si multi se asteapta ca alte afaceri de anvergura sa fie incheiate in lunile ce urmeaza.

“Apple, Cisco si alte asemenea lor sunt in aceeasi situatie. Ma astept sa continuam sa vedem alte intelegeri si mega-fuziuni pana la sfarsitul anului”, a mai spus Jackson, de la Ironfire Capital.