Potrivit documentului, produsul intern brut (PIB) pentru 2017 este estimat la 815,195 miliarde de lei, veniturile la bugetul general consolidat la 254,717 miliarde de lei (31,2% pondere in PIB) si cheltuielile la 278,817 miliarde de lei (34,2% pondere in PIB), rezultand un deficit de 24,1 miliarde de lei (2,96% din PIB). Cursul mediu lei/euro este prognozat la 4,46, iar castigul salarial mediu lunar la 2.274 lei.

"Veniturile bugetare proiectate pentru anul 2017 reprezinta 31,2 % din PIB, 32,4 % in anul 2018, urmand ca in anul 2020 sa reprezinte 32,8 % din PIB, evolutie determinata de evolutia indicatorilor macroeconomici pe orizontul de referinta, precum si de actele normative adoptate pana la acest moment. Cheltuielile bugetare proiectate pentru pentru anul 2017 reprezinta 34,2% din PIB, ajungand in anul 2020 la 34,8 % din PIB, consemnandu-se o crestere de 0,6 puncte procentuale, in conditiile in care cheltuielile cu investitiile cresc cu 2,6 puncte procentuale in 2020 fata de 2017.(...) Pentru anul 2017 se estimeaza un nivel al deficitului bugetar (cash) de 2,96 % din PIB, in timp ce deficitul ESA este estimat la 2,99 % din PIB, care se incadreaza in tinta de deficit bugetar de sub 3% din PIB potrivit prevederilor Tratatului de la Maastricht. Pe orizontul de referinta 2018-2020, acesta va intra pe o traiectorie de ajustare incepand din anul 2018, fiind prognozat sa ajunga in anul 2019 la 2,53% din PIB si in anul 2020 la 2,02 % din PIB", se mentioneaza in raportul citat.

PROIECTUL DE BUGET POATE FI CONSULTAT AICI.

PROIECTUL BUGETULUI ASIGURARILOR SOCIALE DE STAT POATE FI CONSULTAT AICI.

In document se precizeaza ca, pe orizontul de referinta, se estimeaza o deviere de la Obiectivul Bugetar pe Termen Mediu (OTM) stabilit pentru Romania, respectiv 1% din PIB, deficitul structural pe anul 2017 fiind estimat la 2,92% din PIB, in anul 2018 la 2,97% din PIB, urmand sa inregistreze o traiectorie descendenta incepand cu anul 2019, respectiv 2020.

"Chiar in conditiile manifestarii acestui risc, devierea de la OTM s-ar produce in conditiile mentinerii, pe intreg orizontul de planificare, a unui nivel sustenabil al datoriei publice de sub 40% din PIB", se mai spune in raport.

Ministrul Finantelor Publice, Viorel Stefan, declara, la preluarea mandatului, ca programul de guvernare este fundamentat pe o crestere economica, in medie, de 5,5% pe an in urmatorii patru ani.

“Astazi, economia Romaniei este a 17-a in UE. PIB-ul Romaniei este estimat la 758,5 mld. lei, in 2016 si va ajunge, conform propunerilor si modelului economic prezentat in actualul program de guvernare, la 1.014 mld. lei in 2020. Acest  lucru presupune o crestere economica medie, in urmatorii 4 ani, de 5,5% pe an. Inca din semestrul al doilea al anului 2015, Romania a intrat pe un trend de crestere economica de peste 5%, ca urmare a masurilor de impulsionare a investitiilor publice sau private, reducerii de taxe, dar si ca urmare a masurilor de cresterea veniturilor populatiei. Asadar, un ritm de 5,5% crestere economica va putea fi atins daca acest model va fi continuat", prevede programul de guvernare al PSD.

Banca Mondiala, pe de alta parte, estimeaza o scadere semnificativa a cresterii econonmice a Romaniei in 2017, fata de anul trecut, avanul PIB-ului urmand sa se opreasca undeva la 3,7%.

Bugetul asigurarilor sociale de stat, pe excedent

Bugetul asigurarilor sociale de stat este programat pentru anul 2017 cu un excedent de 281,6 milioane de lei care reprezinta rezultatul financiar al sistemului de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale, conform proiectului publicat pe site-ul Ministerului Finantelor Publice (MFP).

Bugetul asigurarilor sociale are prevazute venituri de 57,587 miliarde de lei iar 73,8% din venituri urmeaza sa se incaseze din contribu­tiile pentru pensii, 0,2% din venituri nefiscale si 25,3% reprezinta subvent­ii primite de la bugetul de stat.

Din totalul veniturilor bugetare, 57,17 miliarde de lei sunt aferente sistemului public de pensii (99,3%) si 411,7 milioane de lei aferente sistemului asigurarilor de accidente de munca si boli profesionale (0,7%).

Cheltuielile totale ale bugetului asigurarilor sociale de stat au fost estimate la 57,3 miliarde de lei, din care 57,17 miliarde de lei pentru sistemul public de pensii (99,8%) si 130,1 milioane lei pentru sistemul de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale (0,2%).

Din totalul cheltuielilor aferente sistemului public de pensii, 98,8% vor fi alocate pentru asistent­a sociala si 1,2% pentru administrarea sistemului public de pensii (cheltuieli de personal, bunuri si servicii, dobanzi datorate trezoreriei statului, proiecte cu finantare din fonduri externe nerambursabile si active nefinanciare).

6,8% din PIB, destinate platii pensiilor in 2017

Fondurile destinate plat­ii pensiilor din sistemul public de pensii pentru anul 2017 sunt in suma de 55,51 miliarde de lei, respectiv 6,8% din PIB.

"La stabilirea necesarului de fonduri pentru plata pensiilor, s-a avut in vedere un numar de 4.669,2 mii pensionari de asigurari sociale plati­ti prin Casa Nat­ionala de Pensii Publice, cu o pensie medie lunara de 990,7 lei", se mai arata in expunerea de motive.

Pentru sistemul de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale este prevazut un excedent de 281,6 milioane de lei, in conditiile unor venituri de 411,7 milioane de lei si ale unor cheltuieli de 130,1 milioane lei.

Bugetul asigurarilor pentru somaj este programat in anul 2017 cu un excedent de 694,3 milioane lei, la venituri de 1,82 miliarde de lei si cheltuieli de 1,11 miliarde de lei.

Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale va consemna un excedent de 347,3 milioane lei, in conditiile unor venituri in suma de 370,8 milioane lei, si ale unor cheltuieli in suma de 23,5 milioane lei.

Castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2017 este de 3.131 lei.

"Obiectivele importante ale constructiei bugetare pe anul 2017 sunt aplicarea prevederilor legislatiei din domeniul pensiilor si asigurarilor sociale si ale Programului de guvernare pe anii 2017-2020. La constructia bugetara in domeniul asigurarilor sociale de stat si al asigurarilor pentru somaj pe anul 2017 s-au avut in vedere majorarea cu 5,25% a valorii punctului de pensie incepand cu luna ianuarie 2017, respectiv la 917,5 lei, majorarea valorii punctului de pensie de la 1 iulie 2017 la 1.000 lei, acordarea incepand cu 1 ianuarie 2017 a unui indice de corectie de 1,14 si de 1,05 incepand cu 1 iulie 2017, incadrarea cheltuielilor bugetare in cadrul fiscal-bugetar din strategia fiscal-bugetara a Guvernului pentru perioada 2017-2019, cresterea castigului salarial mediu brut in anul 2017 la 3.131 lei, fata de 2.815 lei estimat pentru anul 2016 si 2.555 lei realizat in anul 2015", se precizeaza in document.

De asemenea, s-au mai avut in vedere scaderea numarului de someri inregistrati cu 42.000 persoane, ajungandu-se astfel la finele anului 2017 la 387.000 persoane, de la 429.000 persoane estimat pentru finele anului 2016, si scaderea ratei somajului inregistrat la finele anului 2017 la 4,3% fata de 4,8% estimata pentru finele anului 2016.

Cheltuielile cu investiile cresc cu 16%, depasind 4% din PIB

Cheltuielile destinate investitiilor sunt estimate pentru acest an la 34,4 miliarde de lei, in crestere cu 16% fata de cele din 2016, acestea urmand sa reprezinte 12,3% din totalul cheltuielilor si 4,2% din PIB.

In 2018, cheltuielile de investitii urmeaza sa creasca la 47,653 miliarde de lei (15,4% din cheltuielile totale si 5,4% din PIB), in 2019 la 63,474 miliarde de lei (18,9% din cheltuielile totale si 6,9% din PIB) si in 2020 la 69,126 miliarde de lei (19,6% din cheltuieli si 6,8% din PIB).

"In perioada 2015-2020 cheltuielile de investitii s-au situat in permanenta semnificativ peste nivelul deficitului bugetar. Investitiile sustinute din fonduri nationale si europene, dar si masurile continute de noul Cod fiscal, precum si masurile fiscale adoptate la inceputul anului 2017 pot determina incurajarea mediului de afaceri sa investeasca. O prioritate majora a Guvernului o reprezinta imbunatatirea procesului de evaluare, selectie, prioritizare si implementare a investitiilor publice, pentru a spori absorbtia fondurilor europene, in vederea descongestionarii spatiului fiscal si a sustinerii cresterii economice", se mentioneaza in raport.

Cheltuielile totale ale bugetului general consolidat sunt estimate pentru 2017 la 278,817 miliarde de lei (34,2% din PIB), pentru 2018 la 310,293 miliarde de lei (35,3% din PIB), 2019 - 335,885 miliarde de lei (35,5% din PIB) si pentru 2020 la 352,710 miliarde de lei (34,8% din PIB).

Presedintia si Parlamentul primesc mai putini bani

Proiectul de buget, ce prvede un deficit bugetar de 2,99% din produsul intern brut (PIB), aloca pentru Administratia Prezidentiala 46,3 milioane lei, cu 4% mai putin fata de 2016. Principalele scaderi sunt la cheltuielile de capital (investitii), unde fondurile se reduc cu 40%, potrivit News.ro.

De asemenea, presedintele Klaus Iohannis va avea la dispozitie cu 1,9% mai putini bani pentru deplasari, iar fondurile pentru protocol scad cu15,6%.

Odata cu scaderea numarului de parlamentari s-au redus semnificativ si bugetele celor doua camere parlamentare. Astfel, bugetul Senatului se reduce in 2017 cu 16,8%, la 122,2 milioane lei, in timp ce Camera Deputatilor are un buget de 266,5 milioane lei, cu 13% mai mic fata de 2016.

Totusi, noul presedinte al Camerei Deputatilor, Liviu Dragnea, primeste un fond la dispozitia sa de 205.000 lei, mai mare cu 17,8% fata de cel din 2016, prevede proiectul de buget elaborat de Guvern.

Guvenul plateste datoriile TVR

Dintre celelalte institutii, principala modificare este la bugetul Societatii Romane de Televiziune (TVR), care primeste 950 milioane lei, cu 662% mai mult fata de 2016, cand bugetul institutiei a fost doar de 124,7 milioane lei. Cea mai mare majorare este la plati efectuate in anii precedenti si achitate in acest an, capitol prin care se platesc datoriile din anii trecuti.

De asemenea, Societatea Romana de Radiodifuziune are un buget de 383 milioane lei, aproape dublu (+98,6%) fata de 2016.

Bani mai putini pentru Educatie, Aparare si Interne

Dintre ministere, cea mai mare scadere ca valoare este inregistrata de Ministerul Dezvoltarii Regionale, Administratiei Publice si Fondurilor Europene, super-ministerul condus de vicepremierul Sevil Shhaideh, cu un buget total de 7,1 miliarde lei, in scadere cu 14,5% fata de nivelul din 2016. Totusi, ministerul actual uneste doua ministere din guvernul precedent.

De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe are un buget de 763,7 milioane lei, mai mic cu 2,3%, in timp ce Ministerul Apararii Nationale are alocat un buget de 11,02 miliarde lei, mai mic cu 2,2% si echivalent cu 1,35% din produsul intern brut (PIB) estimat pentru acest an, desi PSD s-a angajat sa aloce 2% din PIB in acest an.

Banii pentru uniformele militarilor scad cu 17%, iar sumele destinate pieselor de schimb - cu 49%.

La Ministerul Afacerilor Interne, bugetul pentru 2017 este de 11,18 miliarde lei, in scadere cu 4,3% fata de nivelul estimat pentru 2016, in conditiile in care sumele pentru uniforme se reduc cu 6,5%.

Alte ministere care primesc fonduri mai mici in 20167 sunt Ministerul Educatiei Nationale (8,24 miliarde lei, -7,9%), Ministerul Tineretului si Sportului, (410,9 milioane lei, -9,2%), Ministerul Energiei (466,9 milioane lei, -31,1%, ca urmare a reducerii subventiilor cu 72%).

Mai multi bani pentru cheltuieli sociale, Agricultura si Transporturi

La polul opus, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale -are cea mai mare crestere ca valoare a bugetului, la 17,3 miliarde lei, nivel cu 83,4% mai mare fata de 2016, in principal ca urmare a efectuarii in 2017 a unor plati din anii precedenti si recuperate in anul curent la buget. La acest capitol bugetar, cheltuielile sunt de 17 miliarde lei, mai mari cu 144,6% fata de nivelul din 2016.

De asemenea, Ministerul Muncii si Justitiei Sociale are cel mai mare buget, de 36,7 miliarde lei, in crestere cu 2,5% fata de nivelul din 2016, in special ca urmare a majorarii paensiilor si unor alocatii sociale.

Ministerul Transporturilor -are unul dintre cele mai mari bugete, de 13,76 miliarde lei, in crestere cu 60,3% fata de nivelul preliminat pentru 2016, insa nivelul fondurilor depind de absortia de bani europeni, in conditiile in care pentru proiecte cu finantare fonduri UE sunt alocate 8,3 miliarde lei, cu 177% mai mult fata de anul trecut.

Guvernul a alocat bugete generoaase si ministerelor nou-create: Ministerul Turismului (80 milioane lei, +63,6%), Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comert si Antreprenoriat (778,3 milioane lei, +347%), Ministerul Cercetarii si Inovarii (27,4 milioane lei +225%), Ministerul Apelor si Padurilor (17,6 milioane lei, +91,5%), Ministerul Pentru Relatia cu Parlamentul (7,3 milioane lei, +18,3%) si Ministerul pentru Romanii de Pretutindeni (19,2 milioane lei, +37,5%).

In schimb, guvernul a taiat cu 7,9% bugetul Secretariatului General al Guvernului (SGG), la 838,6 milioane lei. Cea mai mare scadere este la fondurile alocate pentru sustinerea cultelor , de sase ori, de la 120 milioane lei in 2016 la 20 milioane lei in 2017.

Mai multi bani pentru Justitie

La capitolul cheltuieli cu Justitia, fondurile cresc la Ministerul Public cu 18,5%, la 1,036 miliarde lei, in conditiile in care cheltuielile de capital crescu cu 140%, Inalta Curte de Casatie si Justitie primeste 99,5 milioane lei (+21,3%), Curtea Constitutionala - 19,7 milioane lei (+1,9%), iar Consiliul Legislativ - 8,7 milioane lei (+1,8%).

Consiliul Superior al Magistraturii are prevazut un buget de 133,1 milioane lei, in crestere cu 17,5%. De asemenea, Curtea de Conturi are un buget majortat cu 6,9%, la 253,7 milioane lei +6,9, iar Avocatul Poporului primeste 15,16 milioane lei, in crestere cu 9,7%.

In schimb, Consiliul Concurentei are alocat un buget de 2,84 milioane lei, in scadere cu 17,4% fata de 2016, iar Agentia Nationala de Integritate (ANI) - 21,7 milioane lei, cu 26% mai putin.

Serviciile primesc mai putini bani, cu exceptia SRI

La serviciile speciale, singura institutie cu bugetul mkentinut este Serviciul Roman de Informatii, care primeste 1,9 miliarde lei in 2017, cu 0,9% mai mult fata de 2016.

In schimb, Serviciul de Informatii Externe are un buget de 247,06 milioane lei, in scadere cu 10,6%, pe fondul reducerii la jumatate a cheltuielilor de capital, Serviciul de Protectie si Paza primeste 156,5 milioane lei (-9,2%), iar Serviciul de Telecomunicatii Speciale - 270,1 milioane lei (-8,1%).