Potrivit sondajului “O societate fara cash”, dat publicitatii de ING, 1 din 5 europeni (21%) arareori poarta la el bancnote sau monede, in timp ce o treime (34%) ar alege sa renunte cu totul la cash daca ar avea aceasta optiune.

Tarile mai dezvoltate, precum Marea Britanie sau Olanda, au unele dintre cele mai sofisticate infrastructuri de plata digitala din lume si, cu toate ca apetitul locuitorilor de a renunta la cash este considerabil, nu au reprezentat cele mai mari procente dintre tarile chestionate, acestea situandu-se numai la 21%, respectiv 23%.

Pe de alta parte, in tarile emergente precum Turcia, Polonia si Romania, unde tehnologia digitala de plati nu este atat de avansata, apetitul pentru o viata fara cash este considerabil mai mare (42%, 40%, respectiv 38%). Acest lucru poate sugera ca dezvoltarea tehnologica, dar si confortul pot fi factori importanti in preferintele consumatorilor.

La nivel european, studiul arata o scadere constanta in obiceiul de a utiliza bani lichizi, cu peste jumatate dintre respondenti (54%) folosind mai putin cash in ultimele 12 luni si 78% dintre acestia previzionand o scadere si mai mare in urmatorul an.

Citeste si: Suedia vrea sa emita o moneda nationala digitala, denumita "e-krona". Peste 97% dintre suedezi utilizeaza cardul bancar, iar jumatate fac plati pe telefon

Cashul isi pierde suprematia, dar nu dispare

Acum cateva decenii aproape toate cheltuielile se faceau folosind bani lichizi. Astazi, noile metode de plata, precum cardurile contactless sau portofelele digitale, au determinat 50% dintre europeni sa raspunda ca s-ar simti relaxati fara bani lichizi cel putin o saptamana si 29% sunt de parere ca pot rezista pe un termen nedefinit.

Totodata, alternativele la plata cash au determinat 68% dintre respondenti sa aleaga sa cumpere de la magazine care accepta doar plati fara cash, in detrimentul celorlalte, daca li se ofera aceasta optiune. 

In realitate, insa, chiar si in tari cu o tehnologie avansata de plati, majoritatea europenilor (88%) aleg tot bancnotele pentru plati cotidiene mici, cu o valoare pana la echivalentul a 10 euro, cum ar fi o cafea, o gustare sau cheltuieli de transport.

Mai bine de o jumatate dintre respondenti (57%) au in portofel echivalentul a 40 de euro si 82% au folosit bancnote in ultimele trei zile.

In acelasi timp, 55% dintre europeni cred ca nivelul de securitate atunci cand fac plati digitale este „ridicat” sau „foarte ridicat”. Numai 11% considera ca este „scazut” sau „foarte scazut”.

"Pentru multi, cashul nu mai este prima optiune. Zilele in care mergem la ATM pentru a avea suficienti bani in weekend au trecut demult. Numarul platilor cu cardul sau chiar cu telefonul mobil cresc, fiind percepute ca alternative mai sigure. Cu toate acestea, sunt mici sansele ca banii fizici sa dispara prea curand. Patru din cinci persoane declara ca au folosit cash in ultimele trei zile. Oamenii inca prefera sa simta si sa vada banii in mana”, a declarat Ian Bright, economist ING.

Sondajul, la care au participat  aproape 15.000 de persoane din 15 tari, a fost realizat in perioada 7-27 februarie 2017.

In Suedia, 4 din 5 produse cumparate sunt achitate cu cardul

Plata pentru patru din cinci produse achizitionate in Suedia se face cu cardul, iar localnicii fac 260 de tranzactii electronice pe an, arata un raport citat de presa locala. In aceste conditii, ATM-urile sunt din ce in ce mai putin folosite, iar Suedia ar putea deveni, intr-un timp relativ scurt, prima tara din lume care renunta total la numerar, scrie Business Insider. Totodata, potrivit unor date ale Federatiei de schimb suedeze, preluate de Bloomberg, bancnotele nationale sunt folosite in numai 20% din tranzactiile din magazine.

Desi folosirea platilor electronice implica si costuri de securitate din ce in ce mai ridicate, se pare ca acestea sunt mai mici comparativ cu costurile pe care le implica printarea banilor. Suedia cheltuieste in jur de 1,2 miliarde de dolari cu tiparirea banilor, adica 0,3% din PIB-ul tarii.

Pe de alta parte, Asociatia Suedeza a Bancherilor sustine ca aceasta tendinta de folosire cu preponderenta a platilor electronice a dus si la o scadere a furturilor din banci. In ultimii ani, furturile din banci poti fi numarate pe degete, inregistrandu-se cea mai scazuta rata din ultimii 30 de ani.

Bancile renunta treptat la monede si bancnote

Cererea clientilor pentru servicii care presupun bani cash la Nordea, cea mai mare banca din Scandinavia, scade cu 20% in fiecare an, potrivit lui Erik Durhan, purtatorul de cuvant al bancii. Si presedintele Nordea, Bjoern Wahlroos, este de parere ca sfarsitul banilor in forma fizica este un pas natural in procesul de evolutie, care a dus deja la disparitia carneturilor de cecuri.

“Tarile nordice nu au mai folosit carnetele de cecuri de acum aproximativ 30 de ani, in timp ce in SUA inca este o forma de plata populara, ca si in Marea Britanie. Este cat se poate de logic ca, daca am renuntat la cecuri acum 30 de ani, sa fie acum randul monedelor si al bancnotelor”, e de parere Wahlroos.

Indiferent daca se intampla din cauza aversiunii fata de banii tipariti, cert e ca sectorul financiar din Suedia se descurca mai bine decat restul bancilor din majoritatea tarilor de pe continent, de la inceputul crizei.

Dar in ciuda tendintei tot mai accentuate de a elimina banii cash din viata de zi cu zi a consumatorilor, o analiza a companiei de cercetare de piata Sifo arata ca ar fi imposibila o renuntare completa la banii lichizi. Doi din trei suedezi inca mai cred ca a avea bani cash este un drept al omului, in timp ce profesorul Niklas Arvidsson a spus, pentru publicatia The Local, ca abia in 2030 in Suedia se va putea vorbi despre o societate in care sa nu se mai foloseasca deloc bani lichizi.

Si in restul Europei, desi platile cu cardul au castigat teren in ultimii ani, eliminarea totala a banilor lichizi este departe. In Italia, de exemplu, trei sferturi dintre tranzactii se fac inca cu bani cash.