Având în vedere evoluţiile din UE, alegerile europarlamentare de anul acesta şi problema Brexit, România se confruntă cu subiecte serioase în semestrul acesta, când asigură preşedinţia Consiliului Uniunii, a arătat ambasadorul, care a prezentat priorităţile executivului de la Bucureşti în comisia pentru afaceri europene a parlamentului macedonean.

Guvernul şi parlamentul Macedoniei au făcut progrese în privinţa reformelor şi integrării europene şi am găsit în Macedonia o atmosferă promiţătoare, datorată forţelor democratice din societate, a spus Stănilă.

Preşedinţia română a Consiliului UE şi-a ales drept motto coeziunea, iar primele trei priorităţi sunt extinderea Uniunii în vestul Balcanilor, securitatea comună şi politica de apărare europeană, a afirmat diplomatul român. "Coeziunea este un termen care nu se referă doar la UE, ci este aplicabil în relaţiile cu partenerii, cu statele candidate şi cu ţările din vecinătate", a adăugat el.

Ambasadorul UE Samuel Zbogar a declarat, în acelaşi context, că parlamentul macedonean a înregistrat o mare realizare în privinţa implementării acordului de la Prespa privind viitorul nume al ţării - Republica Macedoniei de Nord - convenit cu Grecia şi a adoptării unor legi pentru reformă, inclusiv împotriva corupţiei.

"Guvernul a dat dovadă de mare angajament în finalizarea procesului de revizuire a Constituţiei şi în implementarea reformelor. Această direcţie trebuie urmată şi în lunile care vin, pentru a deschide calea către începerea negocierilor", a insistat reprezentantul Uniunii.

Vicepremierul macedonean pentru afaceri europene, Bujar Osmani, a felicitat România pentru preluarea preşedinţiei Consiliului UE şi a spus că pentru ţara sa este important să aibă la conducerea UE un mare prieten şi susţinător, în această perioadă foarte importantă. "Sper că preşedinţia română va rămâne în istoria Macedoniei ca momentul în care ţara a început negocierile de aderare la UE", a mai declarat el.

Anul trecut, Comisia Europeană a propus statelor membre ale Uniunii Europene deschiderea negocierilor de aderare a Albaniei şi Macedoniei la blocul comunitar.

Macedonia a fost de acord să-și schimbe numele în ”Republica Macedonia de Nord”, pentru a pune capăt o dispută de 27 de ani cu Grecia, și pentru a debloca aderearrea țării la UE şi NATO.

UE a lansat deja negocieri de aderare cu Serbia, la începutul lui 2014, şi cu Muntenegru în 2012. Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a estimat în noiembrie 2017 că aceste două state ar putea deveni membre ale UE “înainte de 2025”.

Probleme serioase continuă însă să blocheze normalizarea relaţiilor între Serbia şi Kosovo, fosta sa provincie a cărei proclamare unilaterală a independenţei nu a fost recunoscută de cinci membri ai UE: Republica Cipru, Grecia, România, Slovacia şi Spania.