In functie de atitudinea pe care o vor adopta statele blocului comunitar, 'Brexitul poate fi o oportunitate sau o amenintare pentru bugetul UE', se arata in studiul elaborat de Institutul Jacques Delors.

Ar exista totusi posibilitatea ca acest deficit sa fie mai mic daca, asemeni Norvegiei, Marea Britanie va continua sa participe la unele politici comunitare si sa contribuie astfel intr-o anumita masura la bugetul UE.

Dar chiar si in cazul unui asa-numit 'Brexit dur' (hard Brexit) ce ar presupune intr-un scenariu extrem o ruptura economica totala a Marii Britanii de UE, deficitul ar putea fi atenuat de taxele vamale ce ar fi instituite intr-o asemenea eventualitate.

'Estimam ca deficitul adus de Brexit bugetului UE va fi intre 5 si 17 miliarde de euro pe an', iar suma de 10 miliarde reprezinta scenariul 'cel mai probabil', afirma autorii studiului, Jorg Haas si Eulalia Rubio.

De altfel, aceasta suma de 10 miliarde de euro corespunde in prezent contributiei financiare nete a Londrei la bugetul comunitar, adica diferenta dintre ceea ce plateste Uniunii Europene si ceea ce incaseaza de la aceasta prin diferite programe.

Totusi, dincolo de toate incertitudinile, 'este clar ca Brexitul va fi pentru bugetul UE un soc' in fata caruia cei 27 de membri vor trebui sa reactioneze 'sporind contributiile nationale, reducand cheltuielile sau printr-o combinatie intre aceste doua optiuni', se arata in studiu.

'Ne asteptam la o negociere dificila, avand in vedere ca Brexitul va adanci probabil diviziunile existente intre statele contributoare nete si cele beneficiare nete la bugetul UE', noteaza autorii.

Ei estimeaza ca probabil capitolele bugetului comunitar care vor fi afectate cel mai mult de diminuarea fondurilor vor fi politica agricola comuna si politica de coeziune.