Grupul rus Gazprom livrează gaze naturale Germaniei printr-o serie de conducte amplasate în Marea Baltică, denumite Nord Stream.

În 2015, Gazprom şi un grup de companii europene, respectiv E.ON, Wintershall, Shell, OMV şi Engie, au semnat un acord pentru realizarea proiectului Nord Stream 2, ce presupune construcţia a încă două conducte pe lângă cele două deja existente.

România vrea să revizuiască directiva UE privind gazele, astfel încât toate conductele de pe teritoriul UE, inclusiv cele offshore, să fie de competenţa legislaţiei europene.

Aceste evoluţii ar putea fi bine primite de Polonia, care se opune construirii Nord Stream 2, în special pentru că majoritatea măsurilor pe care Varşovia ar vrea să le vadă incluse în revizuire au fost luate în considerare.

"Măsura conform căreia toate noile conducte (de pe teritoriul UE) trebuie să îndeplinească reglementările UE este crucială. Exceptarea Nord Stream 2 de la această reglementare, ceva ce a propus Austria, nu este o posibilitate", a afirmat la postul public de radio un diplomat polonez la Bruxelles.

Acesta a adăugat că revizuirea ar putea obţine sprijinul unui număr mai mare de state membre ale UE. Până recent, erau 10-11 susţinători ai revizuirii.

Între timp, Germania, Olanda şi Austria sunt cele mai îngrijorate deoarece îşi văd interesele puse în pericol de revizuire. Ca rezultat, ele s-au aliat în jurul proiectului deoarece companiile care fac parte din consorţiul desemnat să construiască Nord Stream 2 sunt sunt din aceste state şi ar avea de suferit dacă proiectul ar eşua.

Alte state membre nu şi-au exprimat până acum opiniile. Estimarea diplomatului polonez arată că "o atitudine neutră" a Italiei, Spania şi Franţa ar putea fi suficient pentru a face mai greu de finalizat construirea Nord Stream 2.

România va prezenta miercuri propunerile privind directiva revizuită dar versiunea finală va depinde de succesul statelor membre la negocierile din Parlamentul European.

În plus, există presiunea timpului, deoarece reglementările revizuite trebuie adoptate înainte de finalizarea construcţiei, prevăzută pentru decembrie 2019. În contextul alegerilor din mai pentru Parlamentul European, adoptarea ar trebui finalizată până în aprilie.

Totuşi, cei care se opun Nord Stream 2 ar putea beneficia de mai mult timp deoarece Danemarca încă nu a acordat Rusiei permisiunea de a construi gazoductul prin apele teritoriale daneze.

SUA amenință cu sancțiuni

SUA şi-au sporit presiunile împotriva controversatului proiect germano-rus Nord Stream 2, susţinut de Berlin şi Paris, ameninţând în formă scrisă cu sancţiuni companiile germane implicate.

"Scrisoarea le aminteşte tuturor întreprinderilor implicate în sectorul de gazoducte pentru exportarea de energie din Rusia că ele se expun sancţiunilor americane", a anunţat duminică purtătorul de cuvânt al Ambasadei SUA la Berlin. El a confirmat astfel o informaţie publicată duminică în cotidianul german Bild, care dezvăluia trimiterea de misive către societăţile germane vizate.

Această iniţiativă a Administraţiei americane "nu are drept scop de a fi percepută ca o ameninţare, ci ca un mesaj clar al politicii americane", a subliniat purtătorul de cuvânt, estimând că singurul "şantaj"posibil în acest dosar ar fi acela de a vedea Kremlinul controlând livrările de gaz către Europa în viitor.

În centrul controversei se află proiectul de gazoduct Nord Stream 2, care permite livrarea de gaz rusesc către Germania şi alte ţări din Europa, trecând direct prin Marea Baltică şi prin urmare ocolind Ucraina, până acum principalul punct de tranzit. Acest gazoduct va urma acelaşi parcurs ca primul gazoduct de acest fel, Nord Stream 1, via apele teritoriale a cinci ţări: Rusia, Finlanda, Suedia, Danemarca şi Germania. Miza este de a dubla capacitatea de gaz transportată.

Proiectul Nord Stream 2 asociază gigantul rus Gazprom mai multor companii europene: grupurile energetice germane Wintershall şi Uniper, grupul olandezo-britanic Shell, grupul francez Engie şi cel austriac OMV.

SUA au criticat deja de mai multe ori acest proiect, însă acum ele trec la o etapă nouă, adresându-se direct companiilor vizate pentru a le atenţiona în legătură cu riscul unor sancţiuni.

Ucraina consideră acest proiect un mijloc al Moscovei de a o asfixia pe plan energetic şi a spori astfel presiunea politică la adresa sa, în condiţiile în care cele două ţări sunt în conflict în problema Peninsulei Crimeea şi a părţii estice a Ucrainei.

OMV: Ameninţările Statelor Unite sunt inacceptabile

La rândul său, Rainer Seele, directorul general al grupului energetic austriac OMV, a declarat că ameninţările Statelor Unite de a impune sancţiuni companiilor implicate în proiectul gazoductului Nord Stream 2 sunt inacceptabile.

"Scrisoarea reprezintă o ameninţare total inacceptabilă la adresa companiilor germane. Acum Europa nu-şi poate permite să fie patronată de SUA în probleme de politică energetică", a declarat şeful OMV pentru publicaţia germană Handelsblatt.

Rainer Seele este cetăţean german şi conduce OMV din 2015.

Oponenţii proiectului Nord Stream 2, printre care se numără SUA, dar şi mai multe ţări din estul Europei, susţin că acest gazoduct va creşte dependenţa energetică a Europei faţă de Rusia şi, după incidentul din strâmtoarea Kerci, şi-au intensificat solicitările pentru oprirea proiectului.

"Nu investim în dependenţa de Rusia ci în diversificarea rutelor de transport ale gazelor naturale către Europa", a explicat Seele, adăugând că Europa a subestimat cât de rapid va scădea producţia în Marea Britanie şi Olanda, ceea ce sporeşte necesităţile de import ale regiunii.

În decembrie, Rainer Seele declara că OMV a investit deja 531 milioane de euro în proiectul gazoductului Nord Stream 2 şi va continua să finanţeze acest proiect şi în 2019.

Grupul austriac OMV este acţionarul majoritar al Petrom, cu o participaţie de 51,01%, în timp ce Ministerul Economiei deţine un pachet de 20,64% din acţiuni, iar Fondul Proprietatea 20,11%. Petrom este cea mai mare companie românească de petrol şi gaze, cu activităţi în sectoarele Upstream (Explorare şi Producţie), Downstream Oil (Rafinare şi Marketing), Downstream Gas (Gaze şi Energie).