Potrivit unei analize publicate de platforma de educare Harta Reciclării, prima poziţie pe lista care cuprinde 14 obiecte despre care se credea că se pot recicla este ocupată de pungile de cumpărături de plastic şi folia de plastic.

Despre aceste tipuri de ambalaje se precizează că sunt foarte des utilizate, dar din păcate nu pot fi reciclate. Din acest motiv, reprezentanţii platformei de conştientizare recomandă utilizarea acestora pe cât de puţin posibil şi înlocuirea cu pungi reutilizabile.

În cazul paharelor de iaurt, al paharelor de plastic de unică folosinţă (de apă, de bere) şi al paharelor de ceai şi cafea, specialiştii sunt de părere că este foarte bine de ştiut că aceste tipuri de recipiente, chiar dacă se întâmplă să aibă simbolul de reciclare inscripţionat, nu pot fi reciclate. În acest sens, se recomandă alternativa de a folosi cana termoizolantă şi sticla de apă reutilizabilă din inox sau sticlă.

Printre obiectele ce nu se pot recicla se mai află pixurile de plastic, caserolele din plastic de unică folosinţă, dar şi cutia de pizza. În cazul ambalajului din urmă, se precizează că, deşi acesta este din carton, grăsimea se îmbibă în structura sa, făcând imposibilă reciclarea. "Ca alternative, ai putea să prepari o pizza delicioasă acasă sau să o mănânci direct la restaurant", notează sursa citată.

În categoria produselor nereciclabile sunt amintite: caserolele de polistiren de unică folosinţă, periuţele de dinţi, beţişoarele de plastic pentru cafea, paiele din plastic, tacâmurile de unică folosinţă din plastic, ambalajele produselor cosmetice (rimel, ruj şi alte farduri), şerveţelele de bucătărie, prosoapele de hârtie şi hârtia igienică, farfuriile, cănile şi paharele ceramice, geamurile şi oglinzile.

Harta Reciclării este prima platformă naţională, participativă şi educativă, la care comunitatea contribuie pentru a face cunoscute locurile de colectare separată din ţară. Scopul comun este de a promova reducerea, reutilizarea şi reciclarea deşeurilor de toate tipurile, de la hârtie, plastic, metal până la electrocasnice, anvelope, deşeuri periculoase şi multe altele.

Proiectul "Harta Reciclării" are şi o componentă educativă în afara mediului virtual, pentru a motiva elevii şi tinerii să colecteze separat deşeurile şi să identifice unde le pot lăsa, accesând hartareciclarii.ro.

Hartareciclarii.ro se derulează în cadrul campaniei "După noi, strângem tot noi" - program educaţional de conştientizare şi încurajare a colectării selective, lansat în luna iulie 2018 de compania Coca-Cola HBC România, ca parte a viziunii companiei privind responsabilitatea faţă de mediu şi de comunităţile în care este prezentă.

Plasticul de unică folosință, interzis în UE

În data de 21 mai 2019, Consiliul Uniunii Europene a adoptat noile norme privind articolele din plastic de unică folosinţă, care vizează reducerea deşeurilor marine din plastic.

Noile norme introduc o interdicţie privind anumite articole de unică folosinţă fabricate din plastic, în cazul cărora există alternative pe piaţă: beţişoarele pentru urechi, tacâmurile, farfuriile, paiele, agitatoarele pentru băuturi, beţişoarele pentru baloane, precum şi paharele, recipientele pentru alimente şi băuturi fabricate din polistiren expandat şi toate produsele fabricate din materiale plastice oxodegradabile, precizează Comisia Europeană. De asemenea, sunt adoptate măsuri de reducere a consumului de recipiente pentru alimente şi pahare pentru băuturi fabricate din plastic, precum şi aplicarea unei marcări şi etichetări specifice în cazul anumitor produse.

În plus, vor exista scheme de răspundere extinsă a producătorilor care să acopere costurile aferente eliminării deşeurilor, aplicate unor produse cum ar fi filtrele de tutun şi echipamentele de pescuit.

UE are ca obiectiv o colectare separată a sticlelor din plastic de 90% până în 2029 (77% până în 2025) şi introducerea unor cerinţe de proiectare pentru ataşarea capacelor la sticle, precum şi obiectivul de a include în proporţie de 25% plastic reciclat în sticlele PET începând cu 2025 şi de 30% în toate sticlele din plastic începând cu 2030.

Statele membre au la dispoziţie doi ani pentru a transpune noua Directivă a Consiliului UE în legislaţiile naţionale.