Proiectul legii pensiilor, care se afla in dezbatere publica pe site-ul Ministerului Muncii, prevede ca in categoria celor care vor plati contributii de asigurari sociale (CAS) intra, pe langa angajatii cu carte de munca, si persoanele care au firme sau asociatii familiale, persoanele fizice autorizate, actionarii si persoanele platite pe drepturi de autor sau conventii civile. Adica se va plati CAS pentru aproape toti banii care intra in buzunarele romanilor.

Nu este nimic nou, insa. In afara de drepturile de autor, conventii civile si dividende, celelalte exista si in actuala lege a pensiilor si exista obligativitatea platii de CAS pentru ele. Numai ca nu se plateste. Autoritatile merg, insa, pe ideea ca, in urma coordonarii bazelor de date ale Casei de Pensii si ANAF, rauplatnicii vor putea fi prinsi mai usor.

Noii contribuabili la bugetul de pensii vor trebui sa plateasca astfel  peste 31% din venitul lunar. Minimul de venit pentru care se percepe CAS este coeficientul 1 din legea salarizarii bugetarilor, care in acest an este de 705, iar maximul va fi de cinci salarii medii pe economie.

Noutatea pe care o aduce legea este ca, in cazul persoanelor fizice autorizate, a actionarilor sau a asociatilor, care vor plati CAS pe o suma declarata pe proprie raspundere, se va face o regularizare la sfarsit de an in functie de declaratia anuala.

Astfel, persoanele care realizeaza venituri din alte surse decat pe baza unui contract de munca, vor trebui sa se asigure individual la casa de pensii de care apartin si sa plateasca lunar CAS-ul. In cazul in care suma asigurata este egala cu coeficientul din legea salarizarii, contributia lunara va fi putin mai mare de 200 de lei. Contributia datorata pentru cinci salarii medii pe economie, care in acest an este de 1.863 de lei, va fi de aproximativ 3.000 de lei. In consecinta, un patron sau o persoana fizica autorizata va trebui sa plateasca anual aproximativ 8.500 de euro pe an pentru pensie.

Plafonarea bazei de calcul pentru CAS este vazuta diferit de consultantii fiscali. “Plafonarea la cinci salarii medii este cea mai buna solutie de a scoate la suprafata salariile mari pentru care nu se platesc niciun fel de contributii. Prevederea a mai existat in lege, dar a fost eliminata in 2002, moment din care categoriile vizate nu si-au mai facut asigurare pentru pensie”, a explicat analistul fiscal Gabriel Sincu. El a explicat ca autoritatile vor trebui sa stabileasca foarte clar si modul in care aceste venituri vor fi impozitate, pentru ca legea este ambigua.

Gabriel Biris, managing partener Biris-Goran, considera ca proiectul de lege nu stabileste foarte clar modul in care se va aplica plafonarea bazei de calcul. “Nu este foarte clar daca se aplica la toate veniturile pe care le realizeaza cineva sau pe categorii de venituri. In mod normal ar trebui sa se aplice pe total”, a spus Biris.

Fostul ministru al Muncii, Alexandru Athanasiu, a explicat ca plafonarea bazei de calcul nu aduce neaparat mai multi bani la buget, dar masura este buna pentru a evita prabusirea sistemului public. “La venituri mari se platesc contributii comparabile, prin urmare si pensiile sunt la fel de mari. Deci, mai degraba plafonarea bazei de calcul se face pentru a se evita incasarea unor pensii foarte mari, care ar duce la destabilizarea sistemului”, a spus Athanasiu.

In cazul drepturilor de autor, a conventiilor civile si a contractelor de colaborare, CAS-ul se plateste doar in cazul in care beneficiarii nu au si carte de munca, iar venitul castigat depaseste patru salarii medii pe an. Legea pensiilor mai prevede schimbarea modalitatii de indexare a punctului de pensie, eliminarea pensiilor speciale si introducerea acestora in sistemul public, precum si egalizarea varstei de pensionare la 65 de ani.