In scrisoare, reprezentantii bancilor ii adreseaza rugamintea presedintelui, in virtutea prerogativelor pe care le are, sa sesizeze Curtea Constitutionala, mentionand ca la baza acestui demers stau numeroase argumente, "in sensul ca legea, in forma adoptata, aduce atingere drepturilor constitutionale ale tuturor institutiilor de credit si membre ale ARB".

"In viziunea comunitatii bancare legea este neconstitutionala din multiple perspective care tin de incompatibilitatea legii cu Constitutia, incalcari ale principiului neretroactivitatii, ale principiului previzibilitatii si accesibilitatii normei legale (ale principiului libertatii economice si ale principiului garantarii proprietatii), dar si de antinomiile legii cu dreptul civil si dreptul comun de procedura", se mai arata in scrisoarea ARB.

Comunitatea bancara mai precizeaza ca, prin schimbarea bunului din garantie ca mijloc de plata cu efect liberatoriu, va trebui verificat daca nu se incalca principiul securitatii juridice, aspect sanctionat in repetate randuri de Curtea de Justitie a Comunitatii Europene.

Plenul Camerei Deputatilor a adoptat, sapataman trecuta, modificarile la proiectul legii darii in plata, in urma cererii de reexaminare a presedintelui Klaus Iohannis, cu 207 voturi "pentru", unul impotriva si o abtinere.

Cele mai importante modificari vizeaza eliminarea din proiectul de lege privind darea in plata a programului "Prima Casa" si ridicarea plafonului celor cu credite de nevoi personale cu ipoteca la 250.000 de euro. O alta modificare prevede ca legea se aplica si in cazul persoanelor care au fost executate silit.

Potrivit proiectului adoptat miercuri, nu pot beneficia de prevederile sale cei care au fost condamnati printr-o hotarare definitiva pentru infractiuni in legatura cu creditul pentru care se solicita aplicarea legii.

Legea darii in plata stipuleaza ca persoanele cu credite de locuinte isi pot ceda bunurile ipotecate catre banci daca sunt in incapacitate de plata a ratelor imprumuturilor.