Dupa cresterile initiale, pietele au demonstrat o lipsa de incredere in determinarea UE de a proteja guvernele solvente de problemele financiare cu care se chinuie tarile vulnerabile din zona euro.

Italia, a treia mare economie din zona euro, a fost nevoita saptamana trecuta sa plateasca randamente record la o emisiune de obligatiuni, iar costul datoriilor continua sa creasca.

Liderii europeni au recunoscut ca un plan credibil trebuie sa includa o revizuire ampla, in scadere, a datoriilor Greciei catre creditorii privati, recapitalizarea sistemului bancar si garantii pentru obligatiunile guvernamentale.

Daca va fi aplicat, planul va reduce datoriile totale ale Greciei cu sub 50%, va recapitaliza bancile cu 106 miliarde de euro si va extinde capacitatea fondului de stabilitate la 1.000 de miliarde de euro.

Potrivit analistilor Bloomberg, amploarea reducerii datoriilor elene ar fi trebuit sa fie mult mai mare, iar Europa are nevoie de un fond de salvare de minim 3.000 de miliarde de euro pentru a asigura recapitalizarile si a acoperi necesarul de finantare pentru guvernele din zona euro.

Cancelarul german Angela Merkel si oficialii Bancii Centrale Europene au blocat singura optiune credibila, cea sustinuta de presedintele francez Nicolas Sarkozy, si anume un angajament al BCE de a cumpara la nevoie obligatiuni guvernamentale de ordinul miilor de miliarde de euro.

Germania si BCE mizeaza pe faptul ca planurile de salvare si achizitiile ocazionale ale BCE de obligatiuni guvernamentale pot tine situatia sub control, in timp ce vor mentine presiunile pentru ca tarile mari, precum Italia, sa renunte la o parte din suveranitatea bugetara.

Acesta este un joc periculos, in opinia analistilor Bloomberg, intrucat reformele avute in vedere necesita modificarea tratatului UE, care ar putea dura ani de zile.

Intre timp, incertitudinile referitoare la viitorul Europei vor apasa economia regiunii, iar tot mai multe state mari vor fi impinse in situatia in care datoriile devin nesustenabile.