Cele mai importante trei agenţii de evaluare financiară - S&P, Moody's și Fitch Ratings -, acordă României un rating situat cu doar o treaptă peste categoria "junk", cu perspective negative.

Potrivit ministrului Finanţelor Publice, Florin Cîţu, anunţul agenţiei Standard & Poor's reconfirmă faptul că măsurile actualului Guvern pentru combaterea efectelor socio-economice ale crizei COVID-19 şi asigurarea unor finanţe publice sustenabile au fost cele corecte în contextul global actual.

"Anunţul Standard & Poor's reconfirmă faptul că măsurile actualului Guvern pentru combaterea efectelor socio-economice ale crizei COVID-19 şi asigurarea unor finanţe publice sustenabile au fost cele corecte în contextul global actual. Aşa cum am subliniat şi în trecut, agenţia consideră că situaţia gravă a finanţelor publice a fost cauzată de creşterile nesustenabile ale cheltuielilor angajate de Guvernul anterior, de iresponsabilitateta politicii fiscale prociclice promovate în ultimii trei ani", a declarat Florin Cîţu.

Evaluarea agenţiei subliniază că majorarea pensiilor din sectorul public, care ar urma să aibă loc în luna septembrie a acestui an, ar avea un impact considerabil asupra finanţelor publice. Nu în ultimul rând, agenţia de rating apreciază că politica fiscală expansionistă promovată începând cu anul 2018 a condus la unele dintre cele mai mari deficite gemene pentru o ţară din categoria pieţelor emergente, precum şi la erodarea sustenabilităţii finanţelor publice în România.

"În perioada următoare, Ministerul Finanţelor Publice va continua demersurile de implementarea măsurilor pentru înlăturarea efectelor negative ale pandemiei cu virusul SARS-CoV-2 şi a celor necesare pentru repornirea rapidă a economiei României", a completat ministrul Finanţelor.

Majorarea pensiilor cu 10% va adăuga 1% din PIB la deficitul bugetar în 2021

Deşi agenţia se aşteaptă ca efectele economice şi fiscale negative provocate de pandemia cu coronavirus să ducă la majorarea datoriei guvernamentale nete a României la 43% din PIB în 2020, estimează că vor avea loc măsuri semnificative de consolidare după alegerile generale din 2020.

Perspectiva ratingului României rămâne negative, deoarece agenţia vede riscuri la adresa balanţei de plăţi externe şi a echilibrului bugetar în următoarele 18 luni, dacă factorii de decizie politică nu pot stabiliza şi consolida orientarea bugetară după această recesiune indusă de pandemie.

S&P ar putea revizui în scădere ratingul României dacă dezechilibrele fiscale şi externe rămân ridicate mai mult decât anticipează în prezent agenţia, iar absenţa consolidării fiscale are ca rezultat un nivel mai ridicat al datoriei publice şi externe. De asemenea, ratingul ar putea fi retrogradat dacă lipsa sincronizării politicii economice sporeşte volatilitatea cursului de schimb, cu potenţiale repercursiuni negative asupra bilanţurilor sectorului public şi privat.

S&P ar putea revizui la stabilă perspectiva ratingului României dacă Guvernul face progrese în ancorarea consolidării fiscale, ceea ce va duce la stabilizarea finanţelor publice ale ţării şi a poziţiei externe.

Ratingul României a fost confirmat de S&P ţinând cont de nivelul redus al datoriei externe. S&P crede că România va avea capacitatea de a absorbi nivelul deteriorării pe care o aşteaptă agenţia în 2020.

S&P crede că efectele negative fiscale induse de pandemie vor furniza Guvernului contextul politic pentru a reduce costul majorărilor de pensii prevăzute în septembrie 2020. Dar, în perspectiva alegerilor, agenţia crede că se va renunţa la majorarea iniţială şi pensiile vor creşte cu aproximativ 10% (în loc de 40% prevăzut în legislaţia anterioară), ceea ce va adăuga aproximativ 1% din PIB la deficitul bugetar în 2021.

S&P estimează că economia României se va contracta cu 5,5% în 2020

România are acces solid pe piaţă, ceea ce atenuează riscurile asociate cu necesităţile de finanţare ridicate pe termen scurt ale sectorului public. S&P recunoaşte statutul României de membru al UE ca o ancoră politică cheie, care este în beneficiul cadrului instituţional al ţării şi care va aduce probabil sprijinul financiar din fondurile structurale extraordinare alocate pentru acest an.

S&P estimează că economia României se va contracta cu 5,5% în 2020, după ce anterior previzionase un avans de 3,5%, şi se aşteaptă ca Executivul să revizuiască planificata majorare a pensiilor din acest an.

Restricţiile introduse pentru a stopa răspândirea pandemiei vor afecta semnificativ cererea internă, în special în trimestrul doi din 2020, avertizează agenţia. Mai mult, cererea externă slabă din partea partenerilor comerciali cheie va afecta semnificativ exporturile României pe ansamblul acestui an, din care peste 20% merg spre Germania şi 10% spre Italia, ţări care se vor confrunta cu recesiuni severe în 2020.

În prezent, S&P estimează că activitatea economică în România se va redresa gradual de la mijlocul acestui an şi în 2021 se va înregistra o creştere de 4%.

Deficitul de cont curent al României va creşte, ajungând la aproximativ 5% din PIB în 2020, avertizează S&P. Până în 2023, deficitul de cont curent se va situa în jur de 4% din PIB, în urma majorării cererii şi a redresării solide a exporturilor în 2021.

Sectorul bancar al României, unde predomină acţionariatul străin, rămâne solid, în opinia S&P. Acest sector a intrat în turbulenţele provocate de pandemie de pe o poziţie solidă, cu un raport împrumuturi-depozite de 72% la finalul lui 2019, de la vârful de 142% în 2010. Sistemul beneficiază şi de pe urma nivelului scăzut al creditelor neperformante, care s-a redus semnificativ din 2014.

În luna decembrie a anului trecut, agenţia internaţională de S&P a înrăutăţit perspectiva ratingului României de la stabilă la negativă, din cauza creşterii deficitului, şi a confirmat calificativul "BBB-/A-3" pentru datoria pe termen lung şi scurt în valută şi în monedă locală.

Planificatele majorări de pensii şi salarii vor contribui la adâncirea deficitului de cont curent deja substanţial în 2020

"Abaterile cauzate de cheltuielile masive ale fostului guvern au forţat actuala conducere a României să revizuiască obiectivele fiscale pentru 2019 şi 2020, pe fondul încetinirii economiei. Planificatele majorări de pensii şi salarii vor contribui la adâncirea deficitului de cont curent deja substanţial inclusiv în 2020", preciza agenţia la sfârşitul anului trecut.

În luna mai a acestui an, Standard & Poor's a avertizat că Guvernele din întreaga lume se vor confrunta probabil cu mai multe revizuiri în scădere ale ratingurilor, deoarece costul economic al pandemiei de coronavirus (COVID-19) continuă să facă ravagii, potrivit Reuters.

De la începutul lunii martie, S&P a revizuit ratingurile a 90 de ţări, peste două treimi din cele pe care le evaluează, şi fie a retrogradat, fie a înrăutăţit perspectiva în aproape jumătate din cazuri.

România beneficiază de un rating favorabil investiţiilor din partea S&P din luna mai a anului 2014 când agenţia a îmbunătăţit calificativul atribuit ţării, la 'BBB minus' de la 'BB plus', pe fondul creşterii economice şi al menţinerii disciplinei fiscale din partea Guvernului.

'BBB minus' este primul rating din categoria investment grade, recomandat pentru investiţii.

Într-o analiză publicată vineri, agenția de presă Bloomberg titrează că România este blocată într-o situaţie dificilă cu privire la cheltuieli în condiţiile în care populiştii forţează măsuri care riscă să ducă la retrogradarea ratingului suveran la categoria "junk" (nerecomandat pentru investiţii).

Statul din estul Europei s-a alăturat ţărilor din restul continentului în majorarea cheltuielilor publice pentru a atenua impactul economic al pandemiei de coronavirus (COVID-19). Dar forţele din opoziţie, care pot respinge cu majoritate de voturi guvernul minoritar în Parlament, vor de asemenea majorarea pensiilor şi a alocaţiile copiilor, comentează agenția americană.

În timp ce UE permite o abatere bugetară, nu este de aşteptat ca agenţiile de evaluare financiară să fie atât de înţelegătoare. Trei agenţii majore de evaluare financiară acordă României un rating situat cu doar o treaptă peste categoria "junk", cu perspective negative.

Agenţiile de evaluare financiară şi-au exprimat îngrijorările faţă de promisiunea fostului Guvern al PSD, care deja făcuse cel mai ridicat deficit bugetar din UE, de a majora pensiile cu 40% în septembrie. Eşecul implementării acestei măsuri ar putea afecta speranţele lui Orban de a câştiga o majoritate parlamentară. În perspectivă, ar putea însemna sfârşitul perioadei în care România beneficiază de un rating din categoria "investment-grade" (recomandat pentru investiţii).

În faţa acestei ameninţări iminente, Ministerul de Finanţe a accelerat planurile de împrumuturi. Deja investitorii estimează o retrogradare: costurile de finanţare ale României sunt mai ridicate decât cele ale ţărilor cu acelaşi rating suveran sau cu un calificativ mai redus.