Votând vineri la Dublin, Varadkar a avertizat că Brexitul intră într-o fază "foarte periculoasă", după demisia anunţată a premierului britanic Theresa May care ar putea fi înlocuită cu un "brexiter" mai dur, în opinia sa.
 
Această plecare ”înseamnă că intrăm acum într-o nouă fază în ceea ce priveşte Brexitul, într-o fază care ar putea să fie foarte periculoasă pentru Irlanda”, a declarat liderul irlandez.

Dublinul se teme că un Brexit dur ar putea însemna o revenire a unei frontierei fizice între Irlanda, un stat membru al Uniunii Europene (UE), şi provincia britanică Irlanda de Nord.

"Orice s-ar întâmpla însă, noi rămânem calmi", a afirmat el. "Vom continua să creăm, să întărim şi să aprofundăm alianţele noastre în întreaga Uniune Europeană şi vom face în aşa fel încât să protejăm Irlanda", a adăugat prim-ministrul.
 
Partidul proeuropean al premierului irlandez Leo Varadkar, Fine Gael, se află pe primul loc la alegerile europene desfăşurate vineri în Irlanda, după o campanie dominată de Brexit, indică sondajele efectuate la ieşirea de la urne, relatează AFP, preluată de Agerpres.

Centriştii din Fine Gael (Familia Irlandeză) se situează pe primul loc în două din cele trei circumscripţii electorale (Ireland South şi Midlands-North-West), în timp ce Verzii au câştigat în Dublin cu 23%, potrivit sondajelor anunţate în seara votului.

În circumscripţia Ireland South, Fine Gael a obţinut 16% din voturi, potrivit sondajelor, iar celălalt partid de centru important, Fianna Fail (Partidul Republican), şi formaţiunea de centru stânga Sinn Fein (Noi Înşine) erau la 13%. La Dublin, Verzii au obţinut 23% din voturi, urmaţi de Fine Gael (14%) şi Fianna Fail (12%).

Frontiera irlandeză, călcâiul lui Ahile

Majoritatea partidelor s-au mobilizat intens pentru a consolida locul ţării lor în proiectul european, o modalitate de a atenua consecinţele Brexit-ului pentru economia irlandeză.

Multe voci au avertizat asupra faptului că o ieșire necontrolată a Regatului Unit din Uniunea Europeană, care va trasa orice fel de graniță între Irlanda și Irlanda de Nord, va duce la reactivarea confictului dintre republicani și unioniști, conflict care, timp de trei secole, a făcut mii de victime.

După Brexit, frontiera de 500 de km dintre Irlanda şi Irlanda de Nord va fi singura graniță terestră pe care Marea Britanie o va avea UE. Cum va funcționa această frontieră este un subiect sensibil, datorită istoriei regiunii. Atât Bruxelles-ul, cât și Londra au declarat de-a lungul timpului că o soluție va fi găsită în timpul negocierilor și nu va exista din nou o graniță și puncte de control între cele două Irlande. Însă, respingerea de trei ori în Parlamentul britanic a acordului cu UE ridică îngrijorări în ceea ce privește această frontieră.

Timp de trei decenii, în perioada Tulburărilor (the Troubles), ciocniri sângeroase au avut loc între naționaliștii irlandezi catolici, pe de o parte, și protestanții unioniști, pe de altă parte, conflict soldat cu 3.600 de morți. Pacea a fost restabilită în urmă cu 20 de ani. În 1998, Acordul de pace din Vinerea Mare (“Good Friday Agreement") a pus capăt acestei perioade de înfruntări confesionale - conflict catalogat că fiind unul dintre cele mai sângeroase din Europa de după război - în special eliminând posturile militare de control la frontieră.

Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord şi Republica Irlanda au aderat împreună la UE, în 1973, într-o perioada în care violenţele şi atacurile teroriste puseseră stăpânire pe Belfast. Controalele de la graniţa dintre cele două ţări au fost eliminate în anii ’90, când cele două state au devenit parte a pieţei unice europene, iar Acordul din Vinerea Mare din 1998 a dus la încetarea ostilităţilor dintre republicanii catolici care luptau pentru unificarea Irlandei şi protestanţii unionişti loiali Regatului Unit.