Înfiițat pentru a gestiona banii preveniți din vânzările de petrol – așa-numiții petrodolari, fondul a depășit 1 trilion de dolari, ca urmare a evoluției dolarului pe piețele internaționale, precum și a creșterii acțiunilor la nivel mondial.

Astfel, teoretic, fiecare din cei 5,3 milioane de cetățeni ai Norvegiei deține 189.000 de dolari în fondul suveran, care ar urma să finanțeze bunăstarea țării atunci când resursele de petrol se vor termina.

Până atunci, însă, guvernului îi este permis să retragă doar sume mici, pe care trebuie să le returneze până la sfârșitul anului.

Yngve Slyngstad, șeful diviziei de Investment Management al bancii centrale norvegiene a descris valoarea fondului ca fiind “nemaipomenită”, acesta fiind “o piatră de hotar” pentru țara nordică. “Nu cred că s-a așteptat cineva ca fondul să atingă 1 trilion de dolari atunci când s-au făcut primele transferuri, în 1996”, a declarat el.

Valoarea fondului a crescut de 13 ori, începând din 2002 și până în prezent. La început, a investit doar în obligațiuni guvernamentale, însă în prezent 65% din deținerile sale sunt actiuni la diverse companii. Acțiunile deținute de fondul suveran norvegian în cele aproape 9.000 de companii reprezintă 1,3% din acțiunile existente în întreaga lume și 2,3% din cele europene.

În 2011, a făcut prima investiție pe piața imobiliară, iar de atunci și-a construit un portofoliu de 30 de miliarde de dolari în acest domeniu, în principal în Europa și SUA. A devenit o voce importantă în multe companii gigant ale lumii, reușind să blocheze anumite decizii în corporații precum Apple sau Facebook.

Însă, în socieatea norvegiană se ridică din ce în ce mai des întrebarea despre ce se va întâmpla în viitor, mai ales în condițiile în care guvernul de centru-dreapta ales recent la Oslo plănuiește să investească mai mult în infrastructură și private equity. Se discută, de asemenea, dacă fondul ar trebui să fie gestionat în continuare la banca centrală, după ce o analiză oficială recomandă o schimbare în acest sens.

Totodată, la Oslo cresc îngrijorările legate de câți bani retrage Guvernul din fond și modul în care îi folosește. Anul trecut, pentru prima data, Executivul a retras mai mulți bani decât a pus înapoi, ca urmare a faptului că prețul petrolului s-a prăbușit la nivel mondial.

În aceste condiții, procentul pe care Guvernul poate să-l retragă în fiecare an a fost redus de la 4% din valoarea fondului, la 3%, dar mulți norvegieni consideră că și această sumă este mare.