Problema frontierei între Republica Irlanda, membră a UE, şi Irlanda de Nord, care va constitui singura graniţă terestră între Regatul Unit şi UE după Brexit, reprezintă un serios punct de discordie care blochează ratificarea acordului privind Brexitul de către deputaţii britanici, scrie Agerpres.

Irish Independent arată că planuri de urgenţă sunt în curs de elaborare în cazul unui Brexit dur, "cel mai rău dintre scenarii".

Şase sute de agenţi de poliţie ar putea fi desfăşuraţi în cele circa 300 posturi de frontieră eşalonate de-a lungul graniţei de 500 de km între Irlanda şi Ulster, adaugă publicaţia menţionată, care citează din surse proprii discuţii de la o reuniune ce s-a ţinut miercuri între un înalt responsabil al poliţiei irlandeze, Drew Harris, şi colaboratorii săi.

Citește și: Brexitul reactivează terorismul în Irlanda de Nord

Autoritățile se așteaptă ca tensiunile din Irlanda de Nord să crească, dacă provincia britanică va fi despărțită de Republica Irlanda de frontiră cu puncte de control, după Brexit. Un incident a avut loc sămbătă, când o maşină capcană a explodat la Londonderry, în Irlanda de Nord, poliția catalogându-l ca fiind un "act de terorism".

Tot mai mult voci au avertizat asupra faptului că o ieșire necontrolată a Regatului Unit din Uniunea Europeană, care va trasa orice fel de graniță între Irlanda și Irlanda de Nord, va duce la reactivarea confictului dintre republicani și unioniști, conflict care, timp de trei secole, a făcut mii de victime.

După Brexit, frontiera de 500 de km dintre Irlanda şi Irlanda de Nord va fi singura graniță terestră pe care Marea Britanie o va avea UE. Cum va funcționa această frontieră este un subiect sensibil, datorită istoriei regiunii. Atât Bruxelles-ul, cât și Londra au declarat de-a lungul timpului că o soluție va fi găsită în timpul negocierilor și nu va exista din nou o graniță și puncte de control între cele două Irlande. Însă, respingerea în Parlamentuil britanic a acordului cu UE ridică îngrijorări în ceea ce privește această frontieră.

Timp de trei decenii, în perioada Tulburărilor (the Troubles), ciocniri sângeroase au avut loc între naționaliștii irlandezi catolici, pe de o parte, și protestanții unioniști, pe de altă parte, conflict soldat cu 3.600 de morți. Pacea a fost restabilită în urmă cu 20 de ani. În 1998, Acordul de pace din Vinerea Mare (“Good Friday Agreement") a pus capăt acestei perioade de înfruntări confesionale - conflict catalogat că fiind unul dintre cele mai sângeroase din Europa de după război - în special eliminând posturile militare de control la frontieră.

Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord şi Republica Irlanda au aderat împreună la UE, în 1973, într-o perioada în care violenţele şi atacurile teroriste puseseră stăpânire pe Belfast. Controalele de la graniţa dintre cele două ţări au fost eliminate în anii ’90, când cele două state au devenit parte a pieţei unice europene, iar Acordul din Vinerea Mare din 1998 a dus la încetarea ostilităţilor dintre republicanii catolici care luptau pentru unificarea Irlandei şi protestanţii unionişti loiali Regatului Unit.