Într-un oraş unde populaţia creşte şi spaţiile pentru birouri lipsesc, cele nouă insule ar urma să fie construite începând din 2022 pe o suprafaţă de trei milioane de metri pătraţi.

Primele terenuri vor fi vândute în 2028, iar proiectul, ale cărui detalii privind finanţarea nu au fost făcute publice, ar urma să fie finalizat în 2040, scrie Agerpres.

Guvernul de la Copenhaga speră să atragă până la 380 de noi companii şi să creeze 12.000 de locuri de muncă, ceea ce ar adăuga peste opt miliarde de dolari la economia daneză, sau 2,5% din Produsul Intern Brut.

"Vizăm întreprinderile de tehnologie de vârf, dar există întotdeauna loc pentru producţia de produse de zi cu zi", a declarat ministrul Afacerilor, Rasmus Jarlov.

Acesta a precizat că Guvernul danez se aşteaptă ca proiectul să se autofinanţeze parţial prin vânzarea de loturi de pe viitoarele insule.

Una dintre cele nouă insule va găzdui o centrală care va converti deşeurile din Copenhaga în biogaz, instalaţii pentru epurarea apelor reziduale şi stocarea energiei generate de turbinele eoliene. Alte insule vor avea spaţii pentru companiile din domeniul industrial.

"Cred că ar putea deveni un fel de Silicon Valley european", a declarat, la rândul său, preşedintele Camerei de Comerţ din Danemarca, Brian Mikkelsen.

Oraşul Copenhaga se întinde pe două insule principale, Zealand şi Amager, şi a fost extins de mai multe ori prin construcţia de mici insule artificiale. În luna octombrie a anului trecut, Guvernul danez a anunţat un alt proiect privind construcţia unei insule în nordul capitalei scandinave, insulă pe care să fie construite peste 20.000 de locuinţe.