Kuweitul, unul dintre cele mai bogate state din Golf în rezerve de petrol, a anunțat săptămâna trecută că Trezoreria mai are bani până în octombrie, urmând ca din noiembrie să intre în incapacitate de plată, dacă preţul petrolului nu îşi va reveni şi dacă statul nu se va putea împrumuta de pe pieţele locale şi internaţionale.

Deficitul bugetar al Kuweitului a crescut cu 69% până la 5,64 miliarde de dolari în ultimul an fiscal, care s-a încheiat la 31 martie 2020, iar Guvernul estimează că în actualul an fiscal se va dubla până la 14 miliarde dinari.

Fondul Monetar Internaţional se aşteaptă ca nevoile de finanţare ale guvernului din Kuweit să crească rapid înrt-un moment în care poziţia de lichiditate se deteriorează.

Și alte state din Golful Persic care se confruntă cu probleme similare și au recurs din ce în ce mai mult la împrumuturi, iar analiştii Standard & Poor’s susţin că regiunea va contracta împrumuturi record în acest an. Arabia Saudită, Bahreinul şi Qatarul se bazează și ele tot mai mult pe împrumuturi pentru a-şi acoperi deficitele.

De asemenea, Omanul, care devine "un punct vulnerabil în regiune ca urmare a creşterii datoriilor sale", ar putea înregistra o contracţie economică de 5,3%, în timp ce deficitul ar putea să se agraveze până la 16,1% din PIB în acest an, de la 9,4% din PIB în 2019.

Arabia Saudită, care este în prezent cel mai mare producător de petrol din lume, se prăbușește și ea sub impactul pandemiei și anunţă că va lua măsuri "dureroase" pentru a face faţă crizei.

Pe fondul unei scăderi semnificative a veniturilor, în mare parte, din cauza prăbuşirii preţurilor petrolului și a pandemiei care a înghețat activitatea economică în întreaga lume, autoritățile din Regat anunță că va reduce drastic cheltuielile publice, subliniind că "toate opţiunile sunt luate în considerare, atâta timp cât nu sunt atinse necesităţile de bază ale populaţiei".

Arabia Saudită triplează TVA și elimină din alocații

Ministrul Finanţelor, Mohamed al Yadaan, a declarat recent că măsurile pe care le va lua Guvernul vor fi îndreptate către diminuarea cheltuielilor şi prorogarea megaproiectelor la care lucrează Arabia Saudită, în contextul programului Vision 2030 al regatului pentru diversificarea economiei dependente de petrol.

În mai, Arabia Saudită a anunţat că va tripla taxa pe valoarea adăugată şi va suspenda plata unei alocaţii lunare de care beneficiau angajaţii în sectorul de stat, în încercarea de a-şi echilibra finanţele afectate de prăbuşirea preţului petrolului şi pandemia de coronavirus.

La fel ca şi alte ţări din Golful Persic, Arabia Saudită nu a introdus o taxă pe valoarea adăugată decât de la 1 ianuarie 2018, începând cu o rată de 5% pe fondul scăderii preţului petrolului începând din 2014. În prezent, însă, Guvernul de la Riad estimează că Arabia Saudită ar putea pierde jumătate din veniturile fiscale care au legătură cu petrolul, care reprezintă 70% din totalul veniturilor regatului.

În prima parte a acestui an, Arabia Saudită a înregistrat un deficit bugetar de nouă miliarde de dolari, în condiţiile în care cotaţia barilului de petrol a scăzut cu două treimi de la începutul anului şi autorităţile intenţionează să împrumute 60 de miliarde de dolari pe parcusul acestui an pentru a finanţa deficitul bugetar. După ce mulţi ani a fost excedentar, bugetul de stat al Arabiei Saudite a fost constant pe pierderi începând din 2014.

Luna trecută, Fondul Monetar Internaţional prognoza ca Arabia Saudită va înregistra în 2020 o contracţie de 2,3% a Produsului Intern Brut.

Dubaiul mizează pe alcool pentru a ieși din criză

Pentru a ieși dintr-o criză economică anterioară, agravată de pandemia de coronavirus, autorităţile din Dubai au relaxat normele privind vânzarea şi deţinerea de băuturi alcoolice, în pofida restricțiilor de natură religioasă.

Vânzările de băuturi alcoolice sunt utilizate ca un barometru pentru situaţia economiei din Dubai, o importantă destinaţie turistică din Emiratele Arabe Unite. Acelaşi vânzări sunt o sursă importantă de venituri din taxe pentru familia Al Maktoum care conduce Dubaiul.

Înainte de pandemie, vânzările de alcool demonstrau că emiratul Dubai se confrunta cu probleme din cauza scăderii preţurilor globale la energie şi a crizei de pe piaţa imobiliară. De asemenea, Dubaiul a fost nevoit să amâne Expo 2020 pentru anul următor, o nouă lovitură pentru economia locală.

Odată cu izbucnirea pandemiei de coronavirus, cei doi mari distribuitori de băuturi alcoolice din Dubai au început, pentru prima dată, să livreze alcool la domiciliu, în speranţa că astfel îşi vor creşte vânzările. Acum autorităţile din Dubai au decis să modifice şi sistemul prin care rezidenţilor li se acordă permisiunea de a cumpăra, legal, băuturi alcoolice.

Potrivit legii, rezidenţii nemusulmani trebuiau să deţină un card special eliberat de poliţia din Dubai care le permitea să achiziţioneze, transporte şi să consume bere, vin sau tărie. În caz contrar, puteau fi amendaţi şi arestaţi, chiar dacă reţeaua vastă de baruri şi cluburi de noapte din emirat nu cereau niciodată să vadă dacă clientul are un astfel de card.

Anterior, din motive religioase, angajatorii puteau să îi împiedice pe angajaţii non-musulmani să obţină un card care le permitea să cumpere băuturi alcoolice. De asemenea, restricţiile bazate pe salariu au fost şi ele relaxate. Anterior, rezidenţii puteau ocoli aceste restricţii prin călătoriile în celelalte cinci din cele şapte emirate care formează EAU.

Revoluţie agricolă în mijlocul deşertului

Pandemia de coronavirus a scos în evidenţă și importanţa conceptului de securitate alimentară, după ce au crescut riscurile de aprovizionare cu produse perisabile la scară mondială. În acest sens, Al-Badia, o fermă ultramodernă ridicată în mijlocul deşertului, demonstrează voinţa Dubaiului de a demara propria sa "revoluţie agricolă", în ideea de a-şi reduce puternica dependenţă de importurile de alimente.

Emiratele Arabe Unite în general au puţine resurse de apă, terenuri arabile şi un mediu deşertic ostil agriculturii. Problema securităţii alimentare nu se punea în urmă cu câteva decenii când Dubaiul şi emiratele vecine erau locuite doar de câţiva beduini care îşi satisfăceau nevoile alimentare cu ajutorul curmalelor şi laptelui de dromader.

Însă bogăţia declanşată de petrol începând din anii 1970 a atras milioane de expaţi. În prezent Dubaiul numără peste 3,3 milioane de locuitori de 200 de naţionalităţi, iar necesităţile alimentare au crescut şi s-au diversificat, scrie AFP.

La fel ca şi celelalte şase state membre ale federaţiei Emiratelor Arabe Unite, Dubaiul importă 90% din necesităţile sale alimentare, potrivit datelor statistice oficiale. Alimentele, în special produsele proaspete, ajung din lumea întreagă pe calea aerului, iar pe pieţele din Dubai nu lipseşte nimic comparativ cu cele din marile capitale occidentale. Însă într-o regiune instabilă, care se află vis a vis de Iran, conceptul de autosuficienţă alimentară a devenit un obiectiv cheie pe termen lung.

În urmă cu peste zece ani, Emiratele Arabe Unite au început să cumpere sau să închirieze terenuri agricole în străinătate, în principal în Estul Africii, în ideea de a-şi garanta aprovizionarea cu alimente chiar şi în perioade de criză. Însă instabilitatea politică din Africa au determinat emiratele să se reorienteze spre Australia şi Europa de Est şi să adopte şi alte strategii, în special constiturea de stocuri de alimente şi recursul la o agricultură de cea mai înaltă tehnologie.

După modelul Al-Badia, numeroase ferme moderne încep să apară în Dubai şi în emiratele vecine. Astfel Abdellatif al-Banna este un alt fermier indepedent care cultivă ananas în patru sere unde totul este controlat cu atenţie, iar producţia este vândută via o platformă internet. Piscicultura se dezvoltă şi ea graţie unei ferme de somoni la Dubai, a cărei calitate a produselor este apreciată în emirat. În ceea ce priveşte creşterea animalelor, Dubaiul numără mai multe ferme de vaci care alimentează fabricile locale de lactate.