Şefi de stat sau de guvern din 37 de ţări vor participa la al doilea Forum al Noului Drum al Mătăsii, care va avea loc între 25 şi 27 aprilie la Beijing, a anunţat vineri ministrul chinez al Afacerilor Externe, Wang Yi, scrie Agerpres.

Potrivit lui Wang, la eveniment vor lua parte delegaţi din 150 de state şi organizaţii internaţionale, inclusiv secretarul general al ONU, Antonio Guterres, şi directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Christine Lagarde.

Printre preşedinţii sau prim-miniştrii care se vor afla la Beijing se numără cei din Italia, Portugalia, Grecia, Rusia, Chile, Austria, Elveţia, Singapore, Filipine, Kenya, Pakistan, Egipt, Republica Cehă, Ungaria, Serbia, Mongolia, Vietnam sau Thailanda.

Cu toate acestea, multe state occidentale nu-şi vor trimite liderii (între care SUA, Canada, Regatul Unit, Germania, Franţa, Australia sau Spania), ci reprezentanţi "de înalt nivel".

Preşedintele chinez, Xi Jinping, va deschide reuniunea din 26 aprilie cu un discurs, urmat de o masă rotundă cu liderii prezenţi.

Wang a arătat că al doilea forum al iniţiativei, la care s-au alăturat deja 126 de ţări, îşi propune să atragă "cooperare de înaltă calitate" iar în acest an va cuprinde o conferinţă organizată în mod special pentru comunitatea de afaceri.

Ministrul de externe chinez a adăugat că forumul se va axa pe stimularea conectivităţii, explorarea de noi surse de creştere economică, crearea de noi sinergii şi cooperări şi promovarea dezvoltării verzi şi sustenabile.

Iniţiativa a fost lansată în 2013 de Xi pentru a articula cooperarea cu ţările din centrul, sudul şi sud-estul Asiei, precum şi cu estul Africii, pentru construirea de infrastructuri pentru promovarea dezvoltării şi a accelerării comerţului cu China.

Wang a subliniat că proiectul are acum o "bază mai solidă şi mai mulţi participanţi" şi devine "o cale curată pentru cooperare, prosperitate, deschidere, dezvoltare ecologică şi beneficii reciproce".

"Iniţiativa a aparţinut Chinei, dar oportunităţile sunt pentru toţi", a mai arătat oficialul citat.

Primul forum al Noului Drum al Mătăsii a avut loc în mai 2017, tot la Beijing, şi a beneficiat de prezenţa liderilor din 28 de state şi a delegaţilor din o sută de ţări.

China “cucerește” tot mai multe state europene. Cu ce le atrage marele gigant asiatic

Săptămâna trecută, premierul chinez Li Keqiang a fost prezent în Croaţia, unde s-a întâlnit cu oficiali din 16 state europene: 11 state membre UE şi cinci din Balcanii de Vest, care speră să adere la blocul comunitar, în cadrul celui de-al 8-lea summit "16+1" de la Dubrovnik.

China s-a angajat să majoreze comerţul cu ţările din Europa Centrală şi de Est şi să acorde mai mult sprijin financiar pentru proiectele majore de infrastructură transfrontaliere.

Europa Centrală şi de Est (CEE) este o componentă esenţială a proiectului chinez vizând "un nou drum al mătăsii". Acest proiect faraonic lansat de Beijing în 2013 prevede investiţii de peste 1.000 de miliarde dolari în infrastructurile rutiere, feroviare şi maritime pentru a facilita exporturile chineze.

Companiile chineze sunt active în Balcani de câţiva ani, ajutând la construcţia unor proiecte de infrastructură.

Pentru prima dată, anul acesta s-a alăturat summit-ului "16+1" şi Grecia, unde gigantul chinez COSCO deţine o participaţie majoritară în portul Pireu. Premierul elen Alexis Tsipras a declarat că este important pentru regiune să lase în urmă crizele şi conflictele recente şi să coopereze, atât pe plan regional, cât şi pe plan global.

Ţările europene s-au angajat să furnizeze firmelor străine care fac afaceri în regiune condiţii de concurenţă echitabile şi un mediu de afaceri corect şi predictibil. De asemenea, ele şi-au luat angajamentul să promoveze cooperarea în infrastructură, agricultură, educaţie, ştiinţe şi tehnologie.

"China este o ţară care cu siguranţă este competitivă şi intenţionăm să cooperăm şi să respectăm standardele europene. Noi toţi avem nevoie să extindem legăturile comerciale şi să ne conectăm economiile", a afirmat Li Keqiang.

Platforma "16+1", necesară investiţiilor Beijingului în Europa Centrală şi de Est, este urmărită cu îngrijorare în Europa Occidentală, care se teme de o încercare a Chinei de a diviza Uniunea Europeană, lucru dezminţit de premierul Li Keqiang.

Proiectul gigant al Chinei în Europa Centrală și de Est

Într-un articol publicat în principalele publicaţii din Croaţia înaintea reuniunii, şeful Guvernului chinez descrie summitul în termeni entuziaşti.

"Atunci când aducem laolaltă 17 ţări de toate culorile, obţinem ceva mai mult decât un curcubeu. Dacă vom construi un pod între Asia şi Europa vom pune la punct o cooperare frumoasă în viitor", susţine Li Keqiang.

China a anunţat deja o linie de credit de 10 miliarde de dolari şi un fond de investiţii de trei miliarde dolari pentru cele 16 state din Europa Centrală şi de Est ai căror reprezentanţi se întâlnesc vineri cu Li Keqiang.

Totuşi, până acum, bilanţul este unul mixt. Anumite proiecte sunt în curs de construcţie, însă investiţiile promise au fost amânate sau chiar anulate. De exemplu, construcţia unei căi ferate de mare viteză între Belgrad şi Budapesta tocmai a început în Serbia, la cinci ani de la anunţarea proiectului.

Summitul "16+1" din acest an vine la doar trei zile după o întâlnire importantă între premierul chinez şi oficialii UE, care solicită relaţii comerciale mai echilibrate cu gigantul asiatic, catalogat în prezent drept un 'rival sistemic'. Marţi, la Bruxelles, China a promis că îşi va deschide mai mult economia, conform unei declaraţii comune cu Uniunea, salutată drept un avans de europeni.

Într-un document de şapte pagini semnat de Li Keqiang, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, şi preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, Bruxelles-ul şi Beijing-ul se angajează să promoveze un comerţ "fondat pe reguli" şi să combată "unilateralimsul şi protecţionismul".

Unele state europene, precum Franţa şi Germania, sunt din ce în ce mai îngrijorate de proiectul "noului drum al mătăsii", în special după ce guvernul populist italian a devenit primul membru al G7 care se alătură acestui proiect.

Potrivit cifrelor furnizate de Comisia Europeană, în 2018, China a fost cel mai mare exportator în UE şi, totodată, a doua destinaţie pentru exporturile de produse europene. Balanţa comercială este înclinată semnificativ în favoarea Chinei care realizează un excedent de 184 miliarde euro.