Piata unica este una dintre pietrele de temelie ale UE. Ea stimuleaza cresterea economica si crearea de locuri de munca, asigurand libera circulatie a persoanelor, bunurilor, serviciilor si capitalului in intreaga Uniune Europeana.

Legislatia UE acopera o gama larga de activitati din acest sector, inclusiv serviciile de afaceri, serviciile imobiliare, distributia cu ridicata si cu amanuntul, constructiile si divertismentul.

O analiza recenta arata ca PIB-ul UE ar putea creste cu 2,6% in urmatorii 10 ani daca toate statele membre ar aplica pe deplin normele privind piata unica pentru furnizorii de servicii. Birocratia s-ar putea reduce, la randul ei, cu o treime, permitand realizarea unor economii de aproximativ 40 de miliarde de euro.

Comisia Europeana propune un pachet de masuri care sa conduca la realizarea acestor obiective si sa le permita consumatorilor accesul la servicii oferite de furnizori din alte tari ale UE.

Comisia face apel la statele membre sa implementeze normele integral, in special in domenii-cheie, cum ar fi sectorul afacerilor, constructiile, turismul si serviciile cu amanuntul. De asemenea, tarilor UE li se cere sa elimine cerintele discriminatorii, interzise prin legislatie.

Printre acestea se numara restrictiile cu privire la nationalitate si prevederile care ii obliga pe comercianti sa efectueze studii costisitoare, care sa ateste ca exista cerere pentru serviciile pe care le ofera, relateaza portalul Europa.eu. Diferentele existente la nivelul UE in ceea ce priveste recunoasterea calificarilor profesionale si a diplomelor eliberate de alte tari din Uniune reprezinta, de asemenea, un obstacol in calea realizarii pietei unice.

In paralel, Comisia va lua masuri impotriva tarilor care continua sa incalce normele si va colabora cu guvernele nationale pentru a facilita deschiderea domeniilor in care se pot obtine beneficii economice suplimentare.

Alte actiuni isi propun sa incurajeze societatile de asigurari sa le ofere acoperire adecvata furnizorilor de servicii transfrontaliere si sa ii sprijine pe consumatorii care doresc sa achizitioneze servicii din alte tari ale UE.

In plus, CE intentioneaza sa publice un raport anual care sa identifice actiunile pe care trebuie sa le intreprinda fiecare stat membru pentru a accelera cresterea economica pe piata serviciilor. Acest raport va fi inclus in cadrul semestrului european, perioada de sase luni pe durata careia guvernele nationale se consulta cu privire la elaborarea bugetelor si a politicilor economice.

Top scumpiri in 20 de ani. Serviciile si produsele ale caror preturi in Romania au crescut si de 37.000 de ori

Preturile reglementate de stat au crescut fata de 1990 chiar si de 37.000 ori, de 2 pana la 10 ori peste rata inflatiei din ultimii 21 de ani, topul fiind condus de apa si salubritate, gaze, caldura si electicitate, desi liberalizarea unora nu s-a incheiat, iar privatizarea inca se negociaza cu FMI.

Din topul primelor 10 categorii de produse si servicii cu cele mai mari scumpiri inregistrate in 2011 comparativ cu octombrie 1990, de cand exista date comparbile pe indicele preturilor de consum, mai mult de jumatate sunt tarife din sectorul public si preturi controlate sau reglementate de stat, reiese din datele Institutului National de Statistica.

Daca rata inflatiei a fost de 375.288,6%, tarifele la apa, canalizare si salubritate au crescut in aceasta perioada cu 3.713.336%, adica de peste 37.000 de ori fata de preturile din 1990, si indica cea mai mare scumpire din ultimii 20 de ani, se arata intr-o analiza Mediafax.

Concomitent, tarifele la gaze naturale si gaze lichefiate au urcat de peste 12.000 si 15.000 de ori, iar pretul biletelor CFR s-au scumpit de aproape 9.000 de ori.

Fata de octombrie 1990, energia termica s-a scumpit de 8.500 de ori, iar energia electrica de aproape 7.000 de ori. Pentru comparatie, in ultimii 20 de ani preturile au crescut pe medie de 3.750 de ori.

Diferenta se atenueaza in ultimii zece ani, chiar cand o parte din preturi au fost dereglementate si unele companii privatizate, desi tarifele si preturile regelementate de stat raman cu un ritm de crestere peste medie. Potrivit INS, preturile au crescut in ultimii zece ani de aproape 2,5 ori fata de 2001.

In perioada 2001- 2011, cheltuielile cu apa, canal si salubritate au urcat de 6,7 ori (de aproape 3 ori mai repede decat restul preturilor) si raman pe prima pozitie, tarifele la gaze naturale de 6 ori, pretul la energia termica de 5 ori si biletele CFR de 4,5 ori. Tarifele la energia electrica cad pe pozitia 20, cu o scumpire de 2,8 ori, usor peste media din ultimii 10 ani.

In topul scumpirilor din ultimii zece ani urca pe pozitia a doua tutunul si tigarile (cu o crestere de pret de peste 6 ori), iar pe pozitia a zecea apare benzina (crestere de 3,3 ori), desi preturile la combustibili lipsesc din top 20 pe 21 de ani. Ambele preturi au fost puternic influentate, in ultimii zece ani, de interventia statului, prin alinierea accizelor la nivelul de taxare aplicat in Uniunea Europeana.

De remarcat ca, in ultimii zece ani, benzina s-a scumpit la jumatate comparativ cu cresterea preturilor la gaze naturale si semnificativ mai putin decat energia termica sau transportul CFR.

Transportul urban in comun se regaseste atat in topul pe ultimii 10 ani, cat si in topul pe 21 de ani, cu majorari de 4 si de 8.000 de ori, spre deosebire de transportul interurban, care iese din Top 20 pe ultimii 10 ani, desi prin comparatie cu 1990 preturile au urcat si aici de 5.300 de ori.

Cu exceptia energiei electrice, care coboara pe ultima pozitie din Top 20 pe ultimii zece ani, celelalte sase categorii reglementate sau controlate direct de catre autoritatile publice se regasesc in primele zece pozitii in ambele topuri, cu un ritm de crestere usor mai moderat in ultimii zece ani.

De mentionat ca accizele la tutun si tigarete au fost uniformizate (productie interna vs importuri) incepand din 1999, cand s-a negociat si calendarul de aliniere la nivelul din UE. Desi in cazul benzinei acciza avea inca din 2000 o pondere covarsitoare din pret, majorarile ulterioare de pret provenite din aceasta taxa si curs de schimb au fost semnificative.

Pentru majoritatea sectoarelor cu preturi reglementate de stat, privatizarile au inceput dupa anul 2000, iar in multe dintre acestea se discuta in continuare vanzarea unor pachete minoritare sau privatizarea totala.

In aceste conditii se pune problema cat de pertinenta a fost in Romania politica de tintire a inflatiei, iar ratarile repetate ale tintelor stabilite de BNR incepand cu 2005 par mai usor de inteles, mai ales ca ponderea preturilor administrate in cosul de consum este semnificativ peste media din UE.

Preturile administrate au reprezentat istoric un maxim de 22% din cosul de consum al populatiei, dar s-au redus in ultimii ani spre 17-18%, comparativ cu 8-9% media europeana.

Evolutia preturilor calculata de Institutul National de Statistica nu este influentata de procesul de denominare din 2005, cand au fost taiate patru zerouri din valoarea monedei nationale. Astfel, preturile actuale nu reflecta intr-un mod vizibil scumpirile nominale din ultimii 21 de ani.

Top 20 scumpiri in ultimii 21 de ani:

1) Apa, canal, salubritate - de 37.134 ori (rata de crestere 3.713.336,4%)
2) Cazare scolara - de 34.205 ori (3.420.432,4%)
3) Gaz lichefiat - de 15.194 ori (1.519.318,1%)
4) Gaze naturale - de 12.495 ori (1.249.432,7%)
5) Chirie - de 9.545 ori (954.442,3%)
6) Tutun si tigari - de 8.781 ori (878.040,2%),
7) Transport C.F.R. - de 8.659 ori (865.831%)
8) Energie termica - de 8.477 ori (847.603,8%)
9) Transport urban in comun - 8.087 ori (808.598,3%)
10) Energie electrica - de 6.853 ori (685.193,4%)
11) Produse de franzelarie - de 6.810 ori (680.930,3%)
12) Frizerie, cosmetica si igiena barbati - de 6.708 ori (670.680,6%)
13) Telefon - de 6.612 ori (661.112,7%)
14) Intretinerea in crese si gradinite - de 6.513 ori (651.210,8%)
15) Alimentatie la cantine - de 5.596 ori (559.591,3%)
16) Analize medicale, consultatii, tratamente, spitalizare - de 5.380 de ori (537.989%)
17) Transport auto interurban - de 5.281 ori (528.096,1%)
18) Repararea si intretinerea autovehiculelor - de 5.177 ori (517.649,5%)
19) Alimentatie la restaurante - de 5.156 ori (515.512,4%)
20) Cinematografe, teatre, muzee - de 5.000 de ori (499.780,6%).